Kulturë
Revista Kosova në gjuhën rumune (nr. 1-2009)
E marte, 03.11.2009, 02:32 AM
KOSOVA
Fondator: Gjergj Bubani (Constan?a, 1932-33)-Serie nou? (2009)
Periodic al Uniunii Culturale e Albanezilor din România
Periodik i Bashkësisë Kulturore të Shqiptarëve të Rumanisë
Director: Baki Ymeri - ISSN:066 – 9968 - Bucure?ti, nr. 1-2009
De ce ie?im la lumin? - Përse dalim në dritë
Uniunea Cultural? a Albanezilor din România (UCAR), în conformitate cu tradi?iile albanezilor din România, de peste 400 de ani pe p?mânt românesc, ?i conceptele europene actuale de afirmare a identit??ii, culturii ?i istoriei fiec?rei na?iuni, reia publicarea revistei Kosova ce a ap?rut în România în anii 1932-33, la Constan?a, sub conducerea compatriotului nostru Gjergj Bubani, care s-a bucurat de o mare popularitate în România ?i în sânul diasporei albeneze. Revista apare în scopul populariz?rii ?tiin?ei ?i culturii, a istoriei trecute ?i prezente a albanezilor de pretutindeni, cu referire ?i la actualitatea contemporan? a Republicii Kosova. În acest context se vor publica articole ?i despre alte comunit??i, îndeosebi despre cele mai pu?in cunoscute, ca de exemplu românii din Timoc, aromânii din Albania etc. Kosova este un subiect care este tratat în presa român? din diferite puncte de vedere. În acest sens remarc?m articolele ap?rute în Evenimentul Zilei, România liber? ?i Interesul public.
Estim?m c? publicul românesc va avea posibilitatea s? cunoasc? adev?ratul caracter al subiectului Kosova din punct de vedere politic, cultural ?i ?tiin?ific. Scopul revistei este afirmarea valorilor culturale ale confra?ilor no?tri kosovari ?i eforturile depuse în instaurarea democra?iei. Revista preia tradi?ia publica?iilor albaneze din perioada regal? (1887-1938), ?i apare datorit? sprijinului unor oameni de bun? credin?? care doresc pacea ?i bun?starea popoarelor din Balcani, bazat pe respectul reciproc ?i dreptul interna?ional. În acest sens, în mod special aducem mul?umiri Domnului dr. Gelcu Maksuti, ideator ?i fervent sus?in?tor al relu?rii edit?ri acestei publica?ii: „Cred c? este datoria UCAR ca a?a cum am reeditat ziarul Albanezul al lui N. N. Nacio, ar fi cazul acum ca, sub egida UCAR, s? reedit?m ?i ziarul Kosova al lui Gjergj Bubani. Cred c? ar fi un act de dreptate pentru to?i confra?ii no?tri.” (6 septembrie 2009). Fragmentul din frontispiciu al revistei noastre este preluat din blogul kosovoperomâne?te.wordpress.com, ?i pe aceast? cale ?inem s? mul?iumin celor care ?i prin acest mod se gândesc pentru pace ?i toleran??, pentru în?elegere ?i în?elepciune, nu pentru politic? ci pentru afirmarea cauzei kosovare ?i în limba român?. (Redac?ia)
Remember: Sub c?lcaiul porcin
(Articol preluat din ziarul Ziua, nr.862, Constan?a, 14 iunie 1932, pag.2)
La marginea ??rii noastre, în Valea Timocului ?i regiunile învecinate, românii ajun?i în st?p?nire sârbeasc? îndur? cele mai cumplite persecu?iuni din partea unui administra?iuni de stat pus pe iugoslavizare. Barbariile sârbe?ti nu cunosc limit?: bâtaia cu cnutul este ceva normal. Închisorile gem de români. Preo?ii sunt prigoni?i, ?colile române?ti puse în imposibilitatea de a func?iona. La Bucure?ti, aceste sunt lucruri cunoscute! Pe vremuri, când un grup de r?t?ci?i greci a încercat o demonstra?ie ostil? României în portul Pireu, geamurile nevinova?ilor negustori greci de la noi zburau în ?ând?ri iar dac? guvernul atenian n-ar fi dat satisfac?ie deplin? notei diplomatice am?nat? de la Bucure?ti, r?zboiul ?i represiunile inerente, erau gata. Cu nobili pastori de la Belgrad ai no?tri se poart? cu m?nu?i, ?inând seam? de înrudiri dinastice, situa?ii ce nu-?i pot avea rostul când e vorb? de tragica situa?ie a unui jum?tate de million de români. Considerente de acest gen nu pot motiva o atitudine p?gubitoare demnit??ii noastre na?ionale, iar familia regal? iugoslav?, oricât ar privi-o cu smerenie, nu ne va putea nicicând s? ne determin? s? aplaud?m atitudinea s?lbatic? a sârbilor.
* * *
Tratatele, aceste m?iestri?e arme de strivire a celor posesori a mai pu?in guri de tun, n-au adus numai o ?tirbire teritorial? în folosul Jugoslaviei. Albania se afl? ?i ea pedepsit? de un teritoriu na?ional, Kosova, regiune eminamente albanez?, pe care se afl? un million de albanezi, asupra c?rora sârbii s-au repezit cu programul de serbizare prin orice mijloace. ?i când spunem « orice mijloace », trebuie s? se ?ine seam? c? faptele se petrec în Balcani. Rela?iile de pres? în ce prive?te barbariile administra?iei ce caut? s? imprime albanezilor «cultura » iugoslav?, întrec marginile oric?ror închipuiri. Din câte ?tim, na?ionali?tii albanezi reac?ioneaz? deseori împotriv? prigoanei comandat? de la Belgrad, se înal?? de pretutindeni ?i este locul s? men?ion?m c? ?i la Constan?a a ap?rut un ziar na?ionalist albanez «Kosova» sub direc?iunea unui puternic lupt?tor de pres? albanez?, domnul George Bubani care combate atitudinea sârbeasc?. Pentru românii b?tu?i cu cnutul, nu se g?sesc cuvinte de ap?rare. Sânt fii neamului, j?rtfi?i pe altarul bunelor raporturi diplomatice. (Al. Doinaru)
Remember
“A uitat s? vad? Serbia c? ne g?sim în secolul al XIX”
(Kosova în s?pt?mânalul Shqipetari/Albanezul, Nr.25, Bucure?ti, 1889)
Am zis c? serbarea evenimentului din Cossova ascunde în sine un sâmbure periculos, contra integrit??ei Turciei ?i Austro-Ungariei. Serbia a fost, cu aceast? ocadzie, teler cu dou? fe?e vis-a-vis de Europa. Vâzând c? Puterile cele mari au o b?nuial? asupra acestei anivers?ri, Serbia se gr?be?ce a desmin?i svonul ?i a asecura pe puteri despre cure?enia scopurilor sale...Aceste asecur?ri îns? au fost vulpe?ci: c?ci Serbia nu s’a purtat cum ‘a fost vorba; ci ‘?i a dat imediat în petic. Serbarea s’a ?inut în Cru?ova. Aci s’a decis a se face un monument în memoria evenimentului din Cossova de acum 500 ani; ?i, pentru punerea fundamentului , a fost invitat ?i regele. În mijlocul ora?ului pe locul monumentului, s’a construit, de ocasiune, o porta triumfal?, pe care sa scris scopul serb?rei. Ce crede?i îns? c? e scris pe acest arc de triumf? Iat? ce: Dasupra: Numai unirea va salva Serbia. Acesta inscrip?ie, luat? isolat, nar fi de cât o fars? compromi??toare. ?i ce crede?i c? urmeaz?? Ceva ce scandalizeaz? pe toata lumea: sunt scrise tote ?inuturile cu cari are pofta s? se îngra?e Serbia, adec? porcelita amic? a Turciei ?i a Austro-Ungariei...Iat? ce scrie: Serbia-Bosnia SerbiaVeche (Cossova)-Erzegovina-Macedonia-Zeta-Banatul-Sirmia-Croa?ia-Bacca-Dalma?ia-Slavonia.
Va s? zic?: Serbia vrea s? îngji?? tot? regiunea meridional? a Austro-Ungariei ?i tota peninsula Balcanic?, fiind-c? Epirul ?i Tracia, cari au remas nescrise pe port?, vin de sine rades, sau cu fularul popei pe d’asupra. Serbia, cu modul acesta, voiesce s? inchid? cu des?vâr?ire porta civilisa?iunei occidentale ?i s?’i lase s? se sting? în întunericul orientului! Am dori s? nu respund? Serbia: cum se pote împ?ca vicle?ugul acestei inscrip?iuni cu sinceritatea promis? Europei prin circular? diplomatic? din 2 Iunie curent, prin care asicur? pe puterile cele mari despre curatele inten?iuni ale acestei manifesta?iuni na?ionale Serbe?...Vulpea, degerat? în stepele Nordului, vine s? se ad?posteasc? ?i s? se dezghe?e în climele calde ?i binef?c?toare ale Balcanului; ?i, dup? ce se desmorce?ce pu?in, îi vine pofta s? mânce pe to?i puii ospitalieri, ?i tot cât ea de mari, ai Balcanului...Dalma?ii ?i Croa?ii au protestat, cu mult mai naintea acestei serb?ri, contra inten?iunei da i anexa; ?i cu tote acestea, Serbia îi iubesce...?i vrea s? i înghi?? ?i f?r? voea lor (...). A uitat se vede Serbia c? ne g?sim în secolul al XIX. (Vulpea in Balcani, Sqipetari, nr. 25, Bucure?ti, 1889)
Albanezii din Kosova ?i românii din Valea Timocului
Fra?i Albanezi! Voi singuri, împreun? cu Românii, a?i r?mas, în Peninsula Balcanic?, unica stânc? a Imperiului Otoman contra nes??iosului uragan Slavic. (Shqipetari, nr. 21/ 1889).
În urm? cu 10 ani, prin organizarea unui Mar? al T?cerii, albanezii din România au mul?umit NATO pentru salvarea Kosovei de holocaustul unui regim pedepsit de comunitatea interna?ional?. Considerat? ca „Basarabia Albaniei” sau „Sora geam?n? a Basarabiei”, Kosova este zona central? a Balcanilor care a suportat imperiul roman, invazia turc? ?i represiunea sârb?. Nu toata floarea intelectualit??ii române ?tie acest adev?r. Mai ales cei ce în loc de carte pun mân? pe sticla, r?m??i?e ale securit??ii comuniste care au fost infectate de propaganda sârb? în presa român?. Ca ?i Valea Timocului, acest? zon? minier? a fost mereu ocupat? ?i expolatat?, românii ?i albanezii suportând barbaria unui regim de persecutare sitematic?.
Descenden?i ai vechilor iliri, albanezii sunt un neam de eroi care au respins toate tendin?ele expansioniste de asimilare ?i colonizare. E vorb? despre un popor care a f?cut în decursul istoriei eforturi legendare pentru men?inerea identit??ii na?ionale. În timp ce din dou? milioane de albanezi din Kosova nici-unu nu s-a sârbizat, nici cei ce provin din familii mixte, dintr-un milion ?i jum?tate de români din Valea Timocului, aproape un million au fost slaviza?i. De ce? Fiindc? datorit? intoleran?ei administra?iei sârbe, confra?ii no?tri dintre Ni?, Beograd ?i Cladova (în ?ase ora?e ?i 140 de sate române?ti), nu au (avut) nici-o ?coal? ?i nici-o biseric? în limba matern?. În vreme ce românii din Macedonia se bucurau de o sut? de ?coli ?i 70 de biserici, în vremea sultanului, când au ocupat sârbii ?inuturile albano-române din Macedonia ?i Kosova (1913), au fost închise toate ?colile ?i bisericile române?ti din zon?.
Dup? Valentin Hossu Longhin ?i Ruxandra ?andru: “Spre sfâr?itul anului trecut ?i începutul acestuia, românii timoceni sunt pomeni?i tot mai des, chiar dac? numai prin ?tiri de ultim? or?, cum c? în satul M?laini?a (Serbia) un preot a îndr?znit s? ridice o mic? biseric?, chiar în curtea locuin?ei sale, ?i a oficiat slujbe în limba român?; drept care primarul comunei Bor a cerut trimiterea de trupe sârbe?ti – ca pe vremuri în Kosova – motivând c? prin activit??ile unor “grup?ri na?ionaliste proromâne?ti” se urm?re?te destabilizarea ?i distrugerea statului sârb?!” (Ziua, 3 martie, 2005). În compara?ie cu Evenimentul Zilei ?i Interesul Public, când vine vorb? despre “afirmarea” Kosovei în România, Ziua a deveint un cotidian de doi lei prin propagandele filoruse ale tovarâ?ului Vladimir Alexe. Cum justific? aceast? actualitate trist?, directorul ziarului Ziua din Constan?a, în urm? cu 70 de ani? “La marginea ??rii noastre, în Valea Timocului ?i regiunile învecinate, românii ajun?i în st?pânire sârbeasc? îndur? cele mai cumplite persecu?iuni. Barbariile sârbe?ti nu cunosc limit?; b?taia cu cnutul este ceva normal, închisorile gem de români. Preo?ii sunt prigoni?i, ?colile române?ti puse în imposibilitatea de a func?iona” (Al. D. Doinaru, Sub c?lc?iul porcin, în Ziua, nr. 862, Constan?a 1932).
Conferin?a Ambasadorilor de la Londra, generator al crizei kosovare
Conform unui ofi?er român, ”Înfrângerea Turciei în r?zboaiele balcanice din 1912-1913, a f?cut posibil? crearea statului na?ional albanez. Marile puteri au decis îns? ca aceast? s? includ? numai aproximativ jum?tate din teritoriile locuite de popula?ia albanez? din regiune, restul r?mânând în afar? frontierelor ??rii: majoritatea în ceea ce se nume?te provincia Kosova, atribuit? Serbiei, în timp ce Muntenegru ?i Macedonia primeau ?i ele p?r?i mai mici din aceste teritorii”. (Maior dr. Emil Suciu, Drama iugoslav?, Editura Militar?, Bucure?ti, 1992, p. 27). Atribuind jum?tatea teritorului etnic albanez Serbiei ?i Greciei în Conferin?a Ambasadorilor de la Londra (1913), s-a produs cea mai mare gre?eal? din istoria mondial? a diploma?iei, o gre?eal? similar? a „diploma?iei” române care a organizat dou? întruniri parlamentare împotriva indipenden?ei kosovare (decembrie 2007, februarie 2008). Cum explic? Nicolae Lako, aceste preten?ii extravagande de a reconstrui imperiul lui Du?an?
„Din toate timpurile, cele mai multe neîn?elegeri între sârbi ?i albanezi s-au concentrat asupra districtului Kosova, c?ruia sârbii, impu?i de c?tre interese politice, îl desemneaz? cu numele de Vechea Serbie. Ori, istoria ne arart? c? ?inutul pe care sârbii îl numesc astfel, se numea în antichitate: Dardania. C?utând etimologia cuvântului, vedem c? albanezii traduc acest cuvânt, în limba lor prin, par? sau p?r (dardha). În Albania, sunt îns? ?i azi, multe sate care poart? numele de Dardha ?i locuitorili lor se numesc Dardhani sau Dardhari, cea ce corespunde exact cu numele vechilor Dardanieni, cari nu erau al?ii decât str?mo?ii albanezilor ce locuiesc aceste ?inuturi ?i azi. Cât prive?te pe Sârbi, venirea lor în Balcani dateaz? numai din era noastr?: 636, cotropind ?inuturile ocupate atunci de c?tre albanezi, cari au trebuit s? le cedeze locul ?i s? se refugieze în mun?i. ?i atunci vedem pe sârbi stabilindu-se în p?r?ile pe care o numesc Vechea Serbie”. (N. Lako, Drepturile Albaniei, Tipografia Albania, Constan?a, 1921).
Destinul lumii depinde de Kosova
Din punct de vedere lingvistic, Kosova nu este Kosovo cum nici Moldova, Craiova, Or?ova, sau Cru?ova, nu sunt Moldovo, Craiovo, Or?ovo sau Cru?ovo. Din punct de vedere istoric, Kosova nu se poate considera provincie istoric? a Serbiei, cum nici Transilvania nu se poate considera provincie autonom? maghiar?, sau Basarabia republic? socialist? sovietic?. Gata cu trecutul! Românii nu au nevoie de propagand? maghiar?, sârb? sau albanez? în presa român?, mai ales în Cronica Român? a sârbofilului Râzvan Voncu, un ziar întemeiat de români care au nevoie de informa?ii corecte ?i utile. Imperiul Otoman, imperiul Habsburgic, imperiul sovietic ?i imperiul iugoslav apar?in memoriei istorice a co?ului de gunoi. Europa are nevoie de noi forme de comunicare ?i nu de utopia marxist? a comuni?tilor lui Milo?evici sau Putin. E alt? mâncare de pe?te faptul c? turcii ?i sârbii, în calitate de coloniali?ti, au distrus în decursul istoriei, aproape toate bisericile catolice albaneze din Dardania. Nu toata lumea ?tie c? Rusia era Ursul românilor din Basarabia, iar Serbia Vulpea albanezilor din Kosova. De?i propaganda sârb? în presa român? a fost foarte puternic?, românii ?i albanezii au obliga?ia moral? de a aprofunda cercet?rile privind destinul confra?ilor lor din Macedonia, Kosova, Valea Timocului ?i Basarabia.
Destinul lumii depinde de Washington, Londra ?i Prishtina, ?i nu de Belgrad sau Kremlin. Numai cei ce nu cunosc antichitatea traco/ilira, respectiv româno/albanez?, nu ?tiu acest adev?r. Cei care decid, nu decid din considerente politice proprii ci din influen?a celor care i-a/u întins covorul ro?u lui Milo?evici în 1992 la Bucure?ti, sau a celor care au spus c? NATO trebuia sa ne întreab? nou? dac? trebuie s?-l at?cam pe Milo?evici. De facto, NATO a întrebat ?i Parlamentul a aprobat (aprilie, 1999). NATO a declan?at r?zboi împotriva r?zboiului pentru a opri genocidul sârb din Kosova. Nu se poate face opinie politic? independent? cu opiniile panslaviste ale comuni?tilor români, ci prin ideile generoase ale lui Renate Weber, Andrei Ple?u, Mihnea Berindei, Rodica Culcer, Tiberius Puiu, Gelcu Maksutovici, Florian Bichir, Caius Dobrescu etc. Problema Kosovei nu este problema interna e Serbiei cum afirm? cei ce se tem de precedente similare, ci este problema Americi ?i a Uniunii Europene care cunosc mai bine adev?rul din aceasta zona unde for?ele criminale ale lui Milo?evici au facut în jur de zece mii de victime ?i peste 500 de morminte masive (1998/99).
Nevoia de dreptate ?i corectitudine
Care este nevoia de corectitudine? În armata presei fiecare are nevoie de prieteni, a?a cum orice general are nevoie de solda?i. Rela?iile dintre români ?i sârbi ?in de conjunctura politic?, iar leg?turile dintre români ?i albanezi sunt un miracol al istoriei. Sprijinul românilor ?i aromânilor pentru istoria rena?terii na?ionale albaneze este un ajutor sfânt. E alt? mâncare de pe?te faptul c? românii au c?zut în examenul diploma?iei occidentale sus?inând pozi?ia pro-sârb? privind problema kosovar?, iar diploma?ia albanez? a pierdut simpatia românilor nerecunoscând pe confra?ii no?tri aromâni în calitate de minoritate na?ional? în Albania. Sunt dou? gre?eli „u?oare” care se pot rectifica, pentru a dovedi c? suntem fra?i. De ce? Fiindc? (virgula), Kosova este continuitatea teritoriului etnic albanez, a?a cum ?i Basarabia este continuitatea teritoriului românesc. Liderul comunit??ii albaneze, Domnul Gelcu Maksutovici, sus?ine c? ?i deputata nonalbanez? al minorit??ii albaneze (Oana Manolescu) a votat împotriv? independen?ei kosovare. Kosova nu apar?ine nici Albaniei, nici Serbiei, ci Europei. Cea ce vor extremi?tii unguri din inima României este un precedent periculos, fiindc? Harghita ?i Covasna nu reprezint? continuitatea teritoriului maghiar. Se spune c? aromânii conduc numeroase institu?ii din Albania, dar degeaba dac? nu sunt în stare s? întemeieze un partid, s? aib? un deputat în parlament, ?i nu numai. De ce? Fiindc? sunt dezbina?i ca albanezii din România sau românii din Valea Timocului. Ce le dorim lor? S? fie uni?i fiindc? unirea face putere, ?i dac? ai putere, ai dreptul de a cere. (B. Y.)
Drept la replic?
În rubrica "Cronica TV" al cotidianului „Cultur?” (nr.4566, 27 februarie 2008, p.8), sub semnãtura lui Nicolae Iliescu a apãrut articolul "O abera?ie de libertate: Kosovo" care este într-adevãr un articol "aberant", dupã expresia semnatarului, el însu?i un ignorant în cunoa?terea istoriei ?i culturii regiunii Balcanice. Dacã articolul nu apãrea în pagina de culturã probabil cã nu fãceam semnalarea, fiind dreptul fiecãruia sã-?i dea cu pãrerea asupra unui subiect fierbinte ?i la ordinea zilei. Dar a face afirma?ia cã aceastã regiune "nu a avut nici istorie, nici geografie..." dovede?te o inculturã crasã. Oare nu ?tie autorul cã aceastã "regiune" se numea în antichitate Dardania, locuitã de iliri, strãmo?ii albanezilor de azi, care erau în contacte diverse cu strãmo?ii no?tri traco-dacii ?i cã ace?tia, ca ?i noi, au cunoscut cre?tinismul primelor veacuri, cã aveau o civiliza?ie înfloritoare, dând ?i unii împãra?i Imperiului Roman. În muzeul de istorie de la Prishtina se aflã expusã una dintre cele mai interesante zeitã?i illire, dar ?i alte artefacte de continuitate a locuitorilor acestei zone a Balcanilor de vest, necontestate nici de stãpânirea sârbã. La venirea slavilor în Balcani aceastã zonã era intens locuitã, iar în secolele XIII - XIV când este ocupatã ?i aceastã regiune, locuitorii ei, care în majoritate apar?ineau bisericii romano-catolice, au fost obliga?i sub teroare sã treacã la biserica bizantinã, islamismul fiind adoptat de unii locuitori mai târziu.
Desigur cã autorul nu are habar nici de luptele de la Câmpia Mierlelore dintre armatele cre?tine ?i cele otomane invadatoare, atât în anul 1389 când au participat alãturi de sârbi, albanezi ?.a.chiar ?i un corp de o?teni ai lui Mircea cel Bãtrân, dar mai ales în 1448 când, Iancu de Hunedoara în alian?ã cu Skanderbeg - conducãtorul Albaniei de atunci - au plãnuit o revan?ã împotriva armatelor otomane pentru a fi alungate din Balcani, ac?iune zãdãrnicitã însã de despotul sârb Gheorghe Brancovici care l-a împiedicat pe Skanderbeg sã ajungã la Câmpia Mierlelor, iar pe Iancu de Hunedoara l-a luat prizonier. În epoca modernã, a Rena?terii Na?ionale a popoarelor din Balcani, în 1878 ia fiin?ã Liga de la Prizren, primul guvern na?ional albanez, ce va fi lichidat de armatele otomane,?i exemplele ar putea continua, infirmând spusele d-lui Nicolae Iliescu despre "inexisten?a istoriei ?i geografiei". În schimb nu suflã nimic despre "epoca contemporanã" a regiunii, mai ales în ultimul deceniu al secolului XX cu ac?iunile genocidare ale lui Milo?evici împotriva albanezilor, majoritari în provincie în propor?ie de peste 90%. Deocamdatã doar atât, de va fi nevoie suntem dispu?i a demonstra continuitatea de trãire istoricã pe parcursul tuturor veacurilor, în acest spa?iu geografic al Balcanilor de vest. (Prof. dr. Gelcu Maksuti)
România nu este un poligon unde poate s? fac? oricine ce vrea
(Drept la replic? privind articolul lui Râzvan Voncu: Un terorist în fruntea provinciei Kosovo, Cronica Român?, 8 dec. 2004)
Parafrazându-l pe Kadare, afl?m c? "cel mai numeros popor din sud-estul Europei sunt românii, în timp ce grecii, sârbii, albanezii ?i bulgarii, au aproximativ acelea?i num?r de locuitori din punct de vedere etnic". Se în?eal? cei care cred c? Serbia este cea mai mare ?ar? din Balcan. Fiind de trei ori mai mic? decât România, extrema stâng? din Serbia a amalgat în mod perfid ortodoxia cu or?nduirea comunist?. "Astfel, afirm? Ismail Kadare "pentru oamenii care nu au timp s? p?trund? în încurc?turile balcanice, trinomul ortodoxie, comunism ?i slavism, a fost amestecat cu un monstru geopolitic, asem?n?tor cu monstrul creat din pove?ti. În astfel de condi?ii, când în?el?ciunea câ?tig? din teren pentru lucruri aparente ?i atinse, precum geografia, sistemul politic ?i religia, închipuie?te-te c? ce se poate înt?mpla cu "istoria" Balcanilor! Ea a fost falsificat? în modul cel mai monstruoz, pentru a deveni sprijinul crimei ra?iste". Cine este monstrul nostru?
România nu este un poligon unde poate s? fac? oricine ce vrea. Sunt numero?i cei care au c?zut în ghearele propagandei sârbe, considerând problema Kosovei ca o problema musulman?. Xenofobia confesional?, ura ?i du?m?nia, sunt folositoare doar propagandei unor interese str?ine. Nu este prima oar? când Râzvan Voncu prejudiciaz? demnitatea presei române, denigrând imaginea Occidentului, a Tribunalului Penal Interna?ional, a albanezilor din Kosova, demnitatea, onoarea ?i prestigiul persoanei. Vanitatea lui este atât de mare, încât ?i ultimul prost ar crede c? este mai de?tept decât el. Când scrie despre Kosova, el ?i ceilal?i l?ud?tori ai stafiei nu încheie articolul f?r? a repeta zeci de ori sintagmele "propaganda american?" ,"mascarada electoral? organizat? de ONU", "musulmanii din Balcani", "fundamentalismul islamic". Constitu?ia ne înva?? clar c? sunt interzise de lege „îndemnul la r?bzboi de agresiune, la ur? na?ional?, rasial?, de clas? sau religioas?, incitarea la discriminare ?i violen?a public?" . Atunci cu ce drept Râzvan Voncu incit? mon?trii lui Milo?evici la o nou? v?rsare de sânge în Balcani? Ce vrea autorul articolului de fond? Vrea provocarea r?zmeri?ei în Kosova?
Râzvan Voncu – un monstru al presei
Cine îl fina?eaz? pe acest (fost) secretar al Asocia?iei de Prietenie Sârbo-Român?, ca s? a?â?a spiritele rele prin afirma?ia: "Nu v?d cum se va rezolva criza din Kosovo f?r? v?rsare de sânge". Cine s?-o fac?? Autorul care o sugereaz?? Iat? ce spun documentele publicate ale celor ce vars? lacrimi de crocodil pentru cel mai periculos dictator al Europei (Slobodan Milo?evici): "Vezi, Râzvane, dac? e?ti cuminte, Serbia te îmbra?i?eaz?!". Adic?, te va finan?a ?i în continuare! Cine este acest m?celar al presei, exseniorul unui "cotidian na?ional de informa?ie ?i atitudine"? Voncu este cel care a fost caracterizat în presa str?in? ca „un xenofob comunist, recidivist ?i îngâmfat.” Acuza?iile aduse TPI din Haga, albanezilor din Kosova ?i Macedonia, sunt bizare ?i nu le probeaz? cu dovezi. Ap?r?torul stafiei nu este nici sârb, nici român, ci un terorist al presei. Este cel care aducea acum opt ani acuza?ii grave comunit??ii albaneze din România, revistei Albanezul ?i colaboratorilor s?i, cerând din partea Guvernului României s? „atrag? aten?ia acestor ultrana?ionali?ti.” Mai târziu a încercat s?-i atrag? aten?ia doamnei Carla Del Ponte, acuzând "procesul de pace" din Kosova, "mascarada electoral? organizat? de ONU", "propaganda american?". Nu este un caz unic, anormal, în paginile presei noastre. A p?c?tuit în acest sens pleoad? întreag? de ziari?ti infecta?i de propaganda sârb? a metropolei: cei care au comparat problemna Kosovei cu cea a Transilvaniei, infectând opinia noastr? parc? ceea ce cer albanezii acolo, cer ungurii în la noi.
În loc s? compar? problema albaneza cu cea a românilor din Timoc, Bucovina sau Basarabia, domnul Voncu face propaganda sârb? într-un cotidian românesc. De ce bagi nasul acolo unde nu-?i fierbe oala, m?i R?zvane! De ce nu spui adev?rul c? albanezii din Kosova sunt urma?ii legendarului George Kastriota Skanderbeg (Ap?r?torul Cre?tinismului), un popor martirizat care nu s-a îngenuncheat, nici în fa?a tiraniei semimilenare otomane, ?i nici în fa?a colonialismului sârb (1913-1999), respectiv a dictaturii comuniste iugoslave (1945-1989), ?i a holocaustului provocat de poli?ia lui Milo?evici ?i for?ele paramilitare ale lui Arkan, ?e?el, Karadjici, ?i a celor care înc? nu ua fost prin?i. Dac? dumneata ai ales România ca un teren fertil pentru a face propaganda unui regim condamnat de comunitatea interna?ional?, atunci de ce nu salvezi "Cronica Român?" cu o nou? denumire: "Cronica S?rba".
Românii sunt victima propagandelor antialbaneze din Belgrad
Ce vrea s? spun? prin articolului de fond? Vrea provocarea râzmeri?ei în Kosova? Veninul antialbanez al articolelor sale dovede?te c? nu e?ti un român veritabil. Ai uitat faptul c? Departamentul pentru Rela?ii Interetnice de pe l?ng? Guvernul României, te-a sf?tuit s? nu aduci "învinuiri colective care ne aduc aminte de practicile regimurilor totalitariste" (2001). Tovari? Voncu scrie despre "sârbii care tr?eisc în Kosovo ca la Auschwitz", ?i ascunde adev?rul c? for?ele paramilitare sârbe, doar într-un interval de 2 ani de zile au ucis mi?ele?te în jur de 10.000 de albanezi, alungând în Albania ?i Macedonia peste un milion de albanezi, deschizând peste 500 de morminte masive (1998-1999). ?tim c? pr?p?dul din Kosova a fost de o parte ?i de alta a cortinei. Nu albanezii ?i sârbii de acolo sunt vinova?i pentru acest pr?p?d, ci ziari?tii ?i politicienii care au folosit xenofobia ca instrument al urii ?i dezbin?rii. Problema Kosovei a fost cea mai acut? problema a comunit??ii interna?ionale din Europ?, fiindc? cei care încurc? lucrurile pe baz? de criterii confesionale, în loc s? cere surse de documentare de la români ?i de la albanezi, au preluat ad-hoc propaganda sârb? din Beograd.
În urm? cu zece ani, pentru a sc?pa de ghearele terorismului, albanezii lui Rugova, UÇK ?i NATO, au declan?at r?zboi împotriva r?zboiului, dup? care a urmat independen?a "provinciei", care niciodat? nu a fost "o provincie sârb?", ci o colonie a Serbiei, a?a cum a fost ?i Basarabia, o colonie a Rusiei. Destinul românilor din Basarabia ?i albanezilor din Kosova sunt perfect identice. Numai laudatorul stafiei nu vrea s? ?tie acest adev?r. ?i, în fine, ce ?tiu românii despre albanezii din Kosova ?i românii din Valea Timocului? În loc de r?spuns, încheiem doar cu titlurile unor articole de pres?: "Mitul sârb despre Kosova nu are nici-o baz? istotoriografic?" (Flaka), "Kosova este leag?nul antic al Na?iunii albaneze" (Cuvântul), "Evreii ?i albanezii, care au suportat holocaustul, sunt dou? popoare sfinte" (Vlera), "Albanezii din Kosova au cerut condamnarea regimului stalinist a lui Milo?evici" (Transilvania Jurnal), " Albanezii din România au mul?umit NATO" (Libertatea), "În Iugoslavia limba vlahilor e nerecunoscut?" (Flac?ra), "Serbia i-a discriminat ?i pe românii din Valea Timocului" (Tribuna"). (Tiberius Puiu, Baki Ymeri)
Evenimente
Dou? remarcabile personalit??i medicale, doctori oftalmologi din Kosova, Prof. Dr. Ilhami Goranci ?i Dr. Halil Ajvazi, au participat la Congresul Interna?iional de Oftalmologie de la Sinaia. În trecerea prin Bucure?ti, au fost oaspe?i ai redac?iei revistei Albanezul, exprimându-?i satisfac?ia pentru reu?ita întâlnirilor din România, subliniind importan?a deosebit? a întrunirii Congresului de la Sinaia pentru lumea ?tiin?ific? european?.
Inaugurarea prieteniei româno-albaneze
Dovezi ale urmelor albaneze pe p?mânt românesc
Un apel adresat pre?edintelui Wilson în 1919 poart? semn?tura a 4 mii de albanezi stabili?i în România, prin care se protesteaz? împotriva preten?iilor grece?ti fa?? de Korcea ?i Gjirokastra.
În prezen?a unui mare num?r de iubitori ai Kosovei, la 18 iunie, în ambientul Muzeului Literaturii Române s-a desf??urat o mas? festiv? a prieteniei româno-albaneze pentru a marca leg?tura dintre România, Kosova ?i Albania. La acest eveniment a fost prezent? ?i o echip? a Televiziunii din Kosova, condus? de Kurtesh Devaja (scriitor), Sadedin Prekazi (regizor) ?i Fatmir Hadri (operator). Printre invita?ii care au sporit prestigiul acestui moment istoric au fost prezen?i scriitori români, func?ionari guvernamentali, diploma?i ?i mul?i iubitori ai culturii albaneze, dintre care se disting: liderul spiritual al comunit??ii albaneze ?i primul director al noi serii a revistei Albanezul (Dr. Gelcu Maksuti); ambasadorul Albaniei în România (Dashnor Dervishi); fostul consilier al Biroului român din Pri?tina (Gheorghe Bucura); ex-ambasadorul României la Tirana (Gheorghe Micu); distinsul eseist dr. Luan Topciu (secretar al ambasadei albaneze din Bucure?ti); numero?i poe?i români, care scriu despre valorile literare din Kosovo; filoalbanezul Tiberius Puiu; mass-media radiofonic? precum ?i mul?i prieteni din România ai albanezilor. Cu aceast? ocazie participan?ii au transmis mesajele lor, au fost distribuite antologii ?i opere ale unor scriitori albanezi ?i români. Atât din Bucure?ti cât ?i din provincie, la aceast? manifestare cultural? au fost prezentate ?i câteva reviste cu valori literare ale autorilor albanezi tradu?i în limba român?.
La aceast? mas? comun? s-au dat însemn?ri interesante, s-a spus c? urmele albaneze în ?inuturile române?ti sunt numeroase, la fel cum sunt numeroase ?i urmele române în toponimia ?i onomastica albanez?. Albanezii au p?truns în istoria românilor prin corectitudine, sinceritate, fidelitate ?i vitejie. Înaintea celui de al doilea r?zboi mondial, num?rul lor se învârtea în jur de patruzeci de mii dar mai târziu, ca urmare a r?zboiului ?i instaur?rii dictaturii comuniste, num?rul albanezilor din aceast? ?ar? a început s? fie redus prin asimilare sau întoarcere în Kosovo, Macedonia, Albania, Turcia, SUA etc. Numai un apel adresat pre?edintelui Wilson în 1919, poart? semn?tura a 4 mii de albanezi stabili?i în România, care protestau împotriva preten?iilor grece?ti fa?? de Korcea ?i Gjirokastra.
În timpul film?rilor ?i a contactelor cu albanezii din Bucure?ti, Constan?a ?i comuna Pipera, s-au distribuit stegule?e ?i simboluri ale suveranit??ii kosovare, au fost identificate câteva sate albaneze românizate, s-a amintit de solidaritatea albanezilor din România cu Kosovo (31 martie 1999), s-a vorbit despre refugia?ii albanezilor kosovari la S?rata Monteoru din Buz?u, s-a exprimat dorul fa?? de locurile natale ale înainta?ilor no?tri. “De?i tr?iesc în Bucure?ti, Kosovo este casa mea”, a subliniat domnul Islam, comerciant albanez din regiunea Opoia a Prizrenului, care locuie?te de peste 20 de ani în Bucure?ti. Acelea?i sentimente ale dorului au exprimat ?i: Adriana Tabacu, nepoata lui Dumitru Emanoil care s-a dus cu delega?ia lui Ismail Qemali la Vlora; Hristo Buzi ?i Bari Vehapi din Constan?a; Don Antoni din Slatina Vitiei; albanezi ?i aromâni din comuna Pipera; Sofica Milcani, care cocea pl?cint? pentru poetul Asdreni; T?nase Cristescu; Cristia Maksutovici; P?rparim Demi etc.
Dintre imaginile filmate, merit? remarcate: monumentul voievodului Mihai Viteazul, care a primit 15 mii de albanezi s? treac? Dun?rea pentru a se stabili în câmpia Olteniei (1595); statuia lui Mihai Eminescu, care a spus “eu cred c? limba albanez? ar fi cea mai flexibil? limb? din lume”; hotelul Continental, unde s-a hotarât ca Albania s? devin? liber? ?i independent? (1912); bulevardul Elisabeta, unde a func?ionat tipografia Cucu, care a scos la lumin? faimosul s?pt?mânal “Albanezul” al lui Nicolae Nacio (1888-1903); cl?direa în care a func?ionat prima tipografie albanez? în 1886, unde au fost editate operele lui Naim Frasheri, alte c?r?i, bro?uri ?i abecedare albaneze; gr?dina Ci?migiu; bustul lui Victor Eftimiu ?i apartamentul acestuia; cimitirul Belu, unde sunt înmormânta?i câ?iva rena?centi?ti albanezi; Biserica Albanez? din Bucure?ti (Dintr-o Zi), unde s-a ?inut prima slujb? în limba albanez?, cu Fan Noli în frunte (1911), iar pe data de 31 martie 1999, în fa?a acestei biserici, s-a adunat o mul?ime compus? din români, aromâni ?i albanezi, fii ?i fiice ai rena?centi?tilor no?tri, studen?i din Kosovo ?i Albania, pentru a m?r??lui prin bulevardele Bucure?tilor în semn de solidaritate cu NATO, Kosovo ?i Statele Unite ale Americii. Ce a f?cut echipa Televiziunii kosovare zilele acestea în Bucure?ti a fost un pas bun ?i plin de succes, dup? care vor urma ?i alte demersuri, pentru a demonstra leg?tura celor dou? ??ri ?i popoare, care totdeauna s-au iubit între ele în decursul istoriei. (Redac?ia)
IMPRESII DESPRE MASA PRIETENIEI ALBANO-ROMÂNE
Distinse domnule redactor sef! Drag? Baki Ymeri! Sincere felicit?ri pentru modul de organizare a întâlnirii literare româno - albaneze de la terasa Muzeului Literaturii Române din ziua de joi 18 iunie 2009, dar ?i a felului în care ai moderat întâlnirea cu echipa Televiziunii din Prishtina. Prezen?a atâtor personalit??i ale literaturii române, unele beneficiind ?i de traduceri ale scrierilor f?cute de tine în lb. albanez?, au marcat un important moment în mai buna cunoa?tere dintre popoarele noastre, la care ai o mare ?i benefic? sârguin??, de care a trebuit s? ?in? seam? ?i Ambasada Albaniei la Bucure?ti în cuvintele ambasadorului ?i consulului acestuia. Va trebui ca în viitorul num?r al ziarului "Albanezul" s? reflect?m pe larg aceast? manifestare cultural? româno-albanez?, a?a cum sublinia ?i ambasadorul Gheorghe Micu, la care ne-am al?turat ?i noi în aprecieri. Nu ne-am putut închipui c? un poet poate fi ?i un a?a de bun organizator de manifest?ri publice - de aceea am ?inut s?-?i transmitem mul?umiri ?i s?-?i dorim noi împliniri fericite pe toate planurile. (Doina ?i Gelcu Maksuti, 21 iunie 2009)
Draga Baki! Î?i mul?umesc pentru întâlnirea româno-albanez? din 18 iunie a.c., unde, cu entuziasmul t?u molipsitor ?i neobosit, ai reu?it s? ne aduni pe noi, cei câ?iva poe?i pe care ne traduci ?i ne ?ii aproape de inima de câ?iva ani, de prin col?urile Bucure?tiului, ale ??rii ?i chiar dincolo de ea. A fost frumos, a fost o fraternizare spontan? întru poezie ar?tând, a c?ta oar?, ce putere extraordinar? are poezia. Ea transcende grani?ele, culturile, religiile, limbile exprimându-se în limba ei, limba poeziei pe care noi, cei pe care ne-ai ales ?i ne-ai cules, cred c? am vorbit-o la perfec?ie. Da, e?ti de neoprit. Datorita ?ie, am cunoscut poezia unei ??ri despre care nu ?tiam prea multe, ne-am familiarizat cu at?tea nume de autori albanezi ?i poate nu gre?esc c? mul?i dintre noi nu numai c? i-au citit dar i-au ?i îndr?git. N-am exagerat când am spus c? Albania ?i Kosova ar trebui s?-?i ridice o statuie pentru câte ai f?cut pentru cultura albanez?. Spui poezie albanez? în România, spui Baki Ymeri, alias Alberto Voka. Nu ?tiu dac? la ora actual? mai exist? un alt promotor cultural tot atât de activ, de înfl?c?rat ?i devotat ca cel care semneaz? poezii proprii, dar ?i traduceri din ?i în limba albanez? contribuind la cunoa?terea reciproc? a oamenilor, la înnobilarea prieteniei în spiritul celei mai largi ?i frumoase deschideri europene. Mult? s?n?tate ?i succese în continuare. Victoria Milescu (membru a Uniunii Scriitorilor din România)
Draga Baki Ymeri! Nu sunt adepta emotiilor ultimului moment, indiferent de natura evenimentului care mi-a trezit acele emotii, dar masa prieteniei romano-albaneze a trezit in mine unele ecouri firesti, cat si prilejul de a reflecta la ceva neasteptat. In primul caz, a fost bucuria de a cunoaste oameni, povestirile lor, de a socializa. De asemenea, bucuria de a comunica in special cu cei care inca de la prima vedere rezoneaza cu mine, asa-numitele simpatii din prima clipa. Toti oamenii care au participat in acel mijloc de iunie au fost, de altfel, foarte deschi?i spre un dialog benefic tuturor: am aflat despre preferinte, proiecte culturale etc. In al doilea caz, momentul de medita?ie cuprinde atat interesul pentru poetii pe care i-am citit prin bunavointa lui Baki Ymeri, traducatorul lor (care merit? a fi felicitat pentru activitatea sa) cat si pentru personalitatea lor. Am scris si eu scurte note de lectura despre cartile unora dintre ei. Am citit de asemenea recenzii ale altor colegi romani la cartile acestora. Parerea comuna este clara: activitatea lor culturala s-a imbinat cu atitudinea politica si sociala, in vreme ce pe sfantul lor pamant natal cadeau lacrimi de durere. Am fost impresionata de intensitatea emotiilor acestor adevarati ambasadori culturali. Ei s-au pus în slujba neamului lor cu tot sufletul lor mare. Acum, dupa ce s-a ajuns la pace, ma gandesc spre ce si cum vor evolua temele si motivele din creatia lor, cum va evolua extraordinara lor capacitate de analiza si sinteza. De aceea, astept alte prilejuri de a cunoaste oameni si a ne impartasi unii altora credintele si idealurile, proiectele si realizarile. Ba chiar ma intreb cum ar fi - cum ar suna - o antologie pe o monotema. Ar fi oricum un prilej de a descoperi o diversitate creativa, nu-i a?a? (Monica Mure?an, scriitor)
Drag? Baki, M? bucur enorm c? am reu?it s? cunosc un om atât de talentat, atât de generos ?i plin de noble?e sufleteasc?, dar mai ales un patriot atât de înfl?c?rat, care a reu?it s? ne uneasc? prin entuziasm ?i perseveren?? într-o mare familie a prieteniei româno-albanez?. Prin tine am reu?it s? cunosc personalit??i de marc? ale vie?ii culturale ?i politice albaneze ?i alte ilustre personalit??i c?rora le cer scuze pentru neenumerare, din motive lesne de în?eles. Baki Ymeri, pentru mine e?ti un mare ambasador al prieteniei celor dou? popoare, dar ?i un instrument inestimabil de apropiere, cunoa?tere, în?elegere a culturii ?i tr?irilor dramatice, a luptei plin? de eroism ?i d?ruire a poporului albanez. Prin traducerile f?cute de tine din operele noastre ?i invers, poeziile tale care sun? ?i încânt? la fel de m?iastru ?i în limba român?, ne faci s? vibr?m ?i s? cânt?m pe acelea?i note, într-o mare simfonie str?lucind prin armonie ?i culoare. Întâlnirea de joi 18 iunie 2009 este un mare pas f?cut de albanezi ?i români, prin noi scriitorii celor dou? na?ii, în marea hor? a prieteniei, aprecierii ?i respectului reciproc pentru valorile fiec?rui popor. Felicit?ri pentru ceea ce reu?e?ti s? faci ?i succes în tot ce î?i propui s? faci pentru c? le meri?i ca un mare maestru de ceremonii ?i evenimente atât de frumoase ?i emo?ionante ca acestea se pot organiza doar cu o mare implicare izvorât? dintr-un suflet cu o mare bog??ie spiritual?. Î?i mul?umesc înc? odat?, pentru invita?ia de a participa la o astefel de s?rb?toare. Cu sinceritate, Ana Hâncu (poet?)
KOSOVA DACO-DARDAN? AL UNUI MIRACOL ISTORIC
(?apte argumente pentru recunoa?terea independen?ei kosovare de c?tre România care va fi condus? de un pre?edinte necomunist)
1. Unicul popor din lume înrudit cu românii pe linie daco-traco-iliric?, este poporul albanez. 2. Cele mai vechi ?i cele mai frumoase cuvinte ale limbii române (bucurie, buz?, ceaf?, gu??, plai, codru, vatra etc.), au coresponden?e identice ?i în limba albanez? (bukuri, buzë, qafë, gushë, kodër, pllaje, vatër etc.). 3. Dacii, cu 200 de ani înaintea cotropirii de c?tre Imperiul Roman, cântau despre vitejie, lucru care actualmente a disp?rut în sânul poporului român. Cine sunt dacii adev?ra?i? Nu sunt oare fra?ii albanezilor kosovari care cânt? ?i în aceste clipe despre vitejie! 4. Ce spunea B. P. Ha?deu în urm? cu 100 de ani, în sânul Academiei Române (21 Mai 1901)? Albanesii, dar?, nu sunt rude cu noi românii, ci ne sunt fra?i. Fra?i adev?ra?i din acelea?i sânge dacic.” Hasdeu a sus?inut c? la baza tuturor limbilor indo-europene sunt cuvintele aflate numai în româna ?i albanez?” 5. Pentru studierea substratului paralatin al limbii române, albanez? reprezint? un miracol de istorie (Acad. Grigore Brâncu?). 6. Kosova nu este HarCovasna României, nici Jerusalemul Serbiei, ci Basarabia Albaniei. Albanezii nu au militat pentru crearea Albaniei Mari, precum au militat în numele terorismului, Hitler, Stalin sau Milo?evici, ci pentru independen??, conform dreptului interna?ional, pentru un stat cu frontiere deschise c?tre Albania, Serbia, Europa ?i SUA. 7. Cu toate încerc?rile z?darnice ale celor care sus?in propaganda sârbo-rus? privind problema Kosovei, românii care pun mâna pe carte în loc de sticl?, ?tiu c? suntem fra?i, ?i c? sângele ap? nu se face. (Baki Ymeri, directorul revistei „Kosova”, Bucure?ti, 5 noiembrie 2009)
Telegram? de felicitare
UNIUNEA CULTURAL? A ALBANEZILOR DIN ROMÂNIA
BASHKËSIA KULTURORE E SHQIPTARËVE TË RUMANISË
Redac?ia revistei ALBANEZUL /SHQIPTARI
Calea Mo?ilor nr.241 Bloc 47 scara C ap.81 sector 2 Bucure?ti
Telefon 0040.729698600, 0040.314194873, 021 6191535
C?tre,
Parlamentul ?i Guvernul Republicii Kosova
În numele Uniunii Culturale a Albanezilor din România – continuatoare a societ??ilor etniei albaneze din perioada Rena?terii Na?ionale – purt?toare a tradi?iilor Comunit??ii Albaneze ce are vechime de peste 400 de ani pe p?mânt românesc, v? felicit?m din inim? pentru înf?ptuirea actului curajos al Proclam?rii Independen?ei Kosovei de sub domina?ia multisecular? a Serbiei. V? dorim noi succese în construc?ia noului stat, a integr?rii în Uniunea European?, în vederea prosperit??ii ?i bunelor rela?ii interumane pentru to?i locuitorii Kosov
Cu aleas? considera?ie ?i salut?ri fr??e?ti,
Pre?edinte de Onoare, Pre?edinte, Redactor ?ef,
Prof.Dr.Gelcu Maksuti Ing.Mircea Istrate Baki Ymeri
Membru al Uniunii
Scriitorilor din România
FELICIT?RI
Un gând bun la început de drum revistei Kosova ?i succes în efortul de-a men?ine ?i conserva identitatea na?ional?. Doar a?a istoria va demonstra c? vom r?mâne o pild? pentru cei care ne vor urma într-o ve?nicie a neamului nostru. (Ilie Olaru Delavulpe?ti, scriitor român înc? în via??). Felicit?ri pentru felul în care lupta?i (în scris) pentru aducerea sau readucerea în mintea noastr? a istoriei bravului popor albanez. (Dorina Groman, pensionar?). Felicitari, Baki! Îmi place revista. Este vie, articolele sunt scrise cu sufletul, sunt convingatoare ?i emo?ionante. Sunt exprimate adev?ruri care nu apar oficial in massmedia noastr?. A?a este, istoria Balcanilor a fost contraf?cut?, în dauna popoarelor care locuiesc aici. Albanezii ?i românii sunt fra?i adev?ra?i, de sânge, nu doar vecini ?i inrudi?i lingvistic. Facem parte din acel nucleu de baz? al Vechii Europe, perioada istoric? pe care globali?tii de ast?zi, ar dori-o îngropat? pentru totdeaun?. Cu admira?ie pentru ceea ce faci, Ioana Trica (membru de onoare a inimii tale).
Colegiul de redac?ie: Dr. Gelcu Maksuti (Pre?edinte de onoare a UCAR), Baki Ymeri (Redactor-?ef), Tiberius Puiu (Secretar general de redac?ie). Tehnoredactare: Florian Hu?anu. Pentru corespeonden?a: Baki Ymeri, Cal. Bd. 1 Mai 18, Bl. 17-S-14, Ap. 128, 061631 Bucure?ti Of. 66, Sect. 6. Telefoane: 0040 (0) 729698600, Fix: 0040. 21.7455463, Fax: 021.4401455- E-mail: bukureshti@yahoo.com,bakiymeri@yahoo.com
Responsabilitatea juridic? pentru con?inutul articolelor apar?ine autorilor (art.206 C.P.).
Fondator: Gjergj Bubani (Constan?a, 1932-33)-Serie nou? (2009)
Periodic al Uniunii Culturale e Albanezilor din România
Periodik i Bashkësisë Kulturore të Shqiptarëve të Rumanisë
Director: Baki Ymeri - ISSN:066 – 9968 - Bucure?ti, nr. 1-2009
De ce ie?im la lumin? - Përse dalim në dritë
Uniunea Cultural? a Albanezilor din România (UCAR), în conformitate cu tradi?iile albanezilor din România, de peste 400 de ani pe p?mânt românesc, ?i conceptele europene actuale de afirmare a identit??ii, culturii ?i istoriei fiec?rei na?iuni, reia publicarea revistei Kosova ce a ap?rut în România în anii 1932-33, la Constan?a, sub conducerea compatriotului nostru Gjergj Bubani, care s-a bucurat de o mare popularitate în România ?i în sânul diasporei albeneze. Revista apare în scopul populariz?rii ?tiin?ei ?i culturii, a istoriei trecute ?i prezente a albanezilor de pretutindeni, cu referire ?i la actualitatea contemporan? a Republicii Kosova. În acest context se vor publica articole ?i despre alte comunit??i, îndeosebi despre cele mai pu?in cunoscute, ca de exemplu românii din Timoc, aromânii din Albania etc. Kosova este un subiect care este tratat în presa român? din diferite puncte de vedere. În acest sens remarc?m articolele ap?rute în Evenimentul Zilei, România liber? ?i Interesul public.
Estim?m c? publicul românesc va avea posibilitatea s? cunoasc? adev?ratul caracter al subiectului Kosova din punct de vedere politic, cultural ?i ?tiin?ific. Scopul revistei este afirmarea valorilor culturale ale confra?ilor no?tri kosovari ?i eforturile depuse în instaurarea democra?iei. Revista preia tradi?ia publica?iilor albaneze din perioada regal? (1887-1938), ?i apare datorit? sprijinului unor oameni de bun? credin?? care doresc pacea ?i bun?starea popoarelor din Balcani, bazat pe respectul reciproc ?i dreptul interna?ional. În acest sens, în mod special aducem mul?umiri Domnului dr. Gelcu Maksuti, ideator ?i fervent sus?in?tor al relu?rii edit?ri acestei publica?ii: „Cred c? este datoria UCAR ca a?a cum am reeditat ziarul Albanezul al lui N. N. Nacio, ar fi cazul acum ca, sub egida UCAR, s? reedit?m ?i ziarul Kosova al lui Gjergj Bubani. Cred c? ar fi un act de dreptate pentru to?i confra?ii no?tri.” (6 septembrie 2009). Fragmentul din frontispiciu al revistei noastre este preluat din blogul kosovoperomâne?te.wordpress.com, ?i pe aceast? cale ?inem s? mul?iumin celor care ?i prin acest mod se gândesc pentru pace ?i toleran??, pentru în?elegere ?i în?elepciune, nu pentru politic? ci pentru afirmarea cauzei kosovare ?i în limba român?. (Redac?ia)
Remember: Sub c?lcaiul porcin
(Articol preluat din ziarul Ziua, nr.862, Constan?a, 14 iunie 1932, pag.2)
La marginea ??rii noastre, în Valea Timocului ?i regiunile învecinate, românii ajun?i în st?p?nire sârbeasc? îndur? cele mai cumplite persecu?iuni din partea unui administra?iuni de stat pus pe iugoslavizare. Barbariile sârbe?ti nu cunosc limit?: bâtaia cu cnutul este ceva normal. Închisorile gem de români. Preo?ii sunt prigoni?i, ?colile române?ti puse în imposibilitatea de a func?iona. La Bucure?ti, aceste sunt lucruri cunoscute! Pe vremuri, când un grup de r?t?ci?i greci a încercat o demonstra?ie ostil? României în portul Pireu, geamurile nevinova?ilor negustori greci de la noi zburau în ?ând?ri iar dac? guvernul atenian n-ar fi dat satisfac?ie deplin? notei diplomatice am?nat? de la Bucure?ti, r?zboiul ?i represiunile inerente, erau gata. Cu nobili pastori de la Belgrad ai no?tri se poart? cu m?nu?i, ?inând seam? de înrudiri dinastice, situa?ii ce nu-?i pot avea rostul când e vorb? de tragica situa?ie a unui jum?tate de million de români. Considerente de acest gen nu pot motiva o atitudine p?gubitoare demnit??ii noastre na?ionale, iar familia regal? iugoslav?, oricât ar privi-o cu smerenie, nu ne va putea nicicând s? ne determin? s? aplaud?m atitudinea s?lbatic? a sârbilor.
* * *
Tratatele, aceste m?iestri?e arme de strivire a celor posesori a mai pu?in guri de tun, n-au adus numai o ?tirbire teritorial? în folosul Jugoslaviei. Albania se afl? ?i ea pedepsit? de un teritoriu na?ional, Kosova, regiune eminamente albanez?, pe care se afl? un million de albanezi, asupra c?rora sârbii s-au repezit cu programul de serbizare prin orice mijloace. ?i când spunem « orice mijloace », trebuie s? se ?ine seam? c? faptele se petrec în Balcani. Rela?iile de pres? în ce prive?te barbariile administra?iei ce caut? s? imprime albanezilor «cultura » iugoslav?, întrec marginile oric?ror închipuiri. Din câte ?tim, na?ionali?tii albanezi reac?ioneaz? deseori împotriv? prigoanei comandat? de la Belgrad, se înal?? de pretutindeni ?i este locul s? men?ion?m c? ?i la Constan?a a ap?rut un ziar na?ionalist albanez «Kosova» sub direc?iunea unui puternic lupt?tor de pres? albanez?, domnul George Bubani care combate atitudinea sârbeasc?. Pentru românii b?tu?i cu cnutul, nu se g?sesc cuvinte de ap?rare. Sânt fii neamului, j?rtfi?i pe altarul bunelor raporturi diplomatice. (Al. Doinaru)
Remember
“A uitat s? vad? Serbia c? ne g?sim în secolul al XIX”
(Kosova în s?pt?mânalul Shqipetari/Albanezul, Nr.25, Bucure?ti, 1889)
Am zis c? serbarea evenimentului din Cossova ascunde în sine un sâmbure periculos, contra integrit??ei Turciei ?i Austro-Ungariei. Serbia a fost, cu aceast? ocadzie, teler cu dou? fe?e vis-a-vis de Europa. Vâzând c? Puterile cele mari au o b?nuial? asupra acestei anivers?ri, Serbia se gr?be?ce a desmin?i svonul ?i a asecura pe puteri despre cure?enia scopurilor sale...Aceste asecur?ri îns? au fost vulpe?ci: c?ci Serbia nu s’a purtat cum ‘a fost vorba; ci ‘?i a dat imediat în petic. Serbarea s’a ?inut în Cru?ova. Aci s’a decis a se face un monument în memoria evenimentului din Cossova de acum 500 ani; ?i, pentru punerea fundamentului , a fost invitat ?i regele. În mijlocul ora?ului pe locul monumentului, s’a construit, de ocasiune, o porta triumfal?, pe care sa scris scopul serb?rei. Ce crede?i îns? c? e scris pe acest arc de triumf? Iat? ce: Dasupra: Numai unirea va salva Serbia. Acesta inscrip?ie, luat? isolat, nar fi de cât o fars? compromi??toare. ?i ce crede?i c? urmeaz?? Ceva ce scandalizeaz? pe toata lumea: sunt scrise tote ?inuturile cu cari are pofta s? se îngra?e Serbia, adec? porcelita amic? a Turciei ?i a Austro-Ungariei...Iat? ce scrie: Serbia-Bosnia SerbiaVeche (Cossova)-Erzegovina-Macedonia-Zeta-Banatul-Sirmia-Croa?ia-Bacca-Dalma?ia-Slavonia.
Va s? zic?: Serbia vrea s? îngji?? tot? regiunea meridional? a Austro-Ungariei ?i tota peninsula Balcanic?, fiind-c? Epirul ?i Tracia, cari au remas nescrise pe port?, vin de sine rades, sau cu fularul popei pe d’asupra. Serbia, cu modul acesta, voiesce s? inchid? cu des?vâr?ire porta civilisa?iunei occidentale ?i s?’i lase s? se sting? în întunericul orientului! Am dori s? nu respund? Serbia: cum se pote împ?ca vicle?ugul acestei inscrip?iuni cu sinceritatea promis? Europei prin circular? diplomatic? din 2 Iunie curent, prin care asicur? pe puterile cele mari despre curatele inten?iuni ale acestei manifesta?iuni na?ionale Serbe?...Vulpea, degerat? în stepele Nordului, vine s? se ad?posteasc? ?i s? se dezghe?e în climele calde ?i binef?c?toare ale Balcanului; ?i, dup? ce se desmorce?ce pu?in, îi vine pofta s? mânce pe to?i puii ospitalieri, ?i tot cât ea de mari, ai Balcanului...Dalma?ii ?i Croa?ii au protestat, cu mult mai naintea acestei serb?ri, contra inten?iunei da i anexa; ?i cu tote acestea, Serbia îi iubesce...?i vrea s? i înghi?? ?i f?r? voea lor (...). A uitat se vede Serbia c? ne g?sim în secolul al XIX. (Vulpea in Balcani, Sqipetari, nr. 25, Bucure?ti, 1889)
Albanezii din Kosova ?i românii din Valea Timocului
Fra?i Albanezi! Voi singuri, împreun? cu Românii, a?i r?mas, în Peninsula Balcanic?, unica stânc? a Imperiului Otoman contra nes??iosului uragan Slavic. (Shqipetari, nr. 21/ 1889).
În urm? cu 10 ani, prin organizarea unui Mar? al T?cerii, albanezii din România au mul?umit NATO pentru salvarea Kosovei de holocaustul unui regim pedepsit de comunitatea interna?ional?. Considerat? ca „Basarabia Albaniei” sau „Sora geam?n? a Basarabiei”, Kosova este zona central? a Balcanilor care a suportat imperiul roman, invazia turc? ?i represiunea sârb?. Nu toata floarea intelectualit??ii române ?tie acest adev?r. Mai ales cei ce în loc de carte pun mân? pe sticla, r?m??i?e ale securit??ii comuniste care au fost infectate de propaganda sârb? în presa român?. Ca ?i Valea Timocului, acest? zon? minier? a fost mereu ocupat? ?i expolatat?, românii ?i albanezii suportând barbaria unui regim de persecutare sitematic?.
Descenden?i ai vechilor iliri, albanezii sunt un neam de eroi care au respins toate tendin?ele expansioniste de asimilare ?i colonizare. E vorb? despre un popor care a f?cut în decursul istoriei eforturi legendare pentru men?inerea identit??ii na?ionale. În timp ce din dou? milioane de albanezi din Kosova nici-unu nu s-a sârbizat, nici cei ce provin din familii mixte, dintr-un milion ?i jum?tate de români din Valea Timocului, aproape un million au fost slaviza?i. De ce? Fiindc? datorit? intoleran?ei administra?iei sârbe, confra?ii no?tri dintre Ni?, Beograd ?i Cladova (în ?ase ora?e ?i 140 de sate române?ti), nu au (avut) nici-o ?coal? ?i nici-o biseric? în limba matern?. În vreme ce românii din Macedonia se bucurau de o sut? de ?coli ?i 70 de biserici, în vremea sultanului, când au ocupat sârbii ?inuturile albano-române din Macedonia ?i Kosova (1913), au fost închise toate ?colile ?i bisericile române?ti din zon?.
Dup? Valentin Hossu Longhin ?i Ruxandra ?andru: “Spre sfâr?itul anului trecut ?i începutul acestuia, românii timoceni sunt pomeni?i tot mai des, chiar dac? numai prin ?tiri de ultim? or?, cum c? în satul M?laini?a (Serbia) un preot a îndr?znit s? ridice o mic? biseric?, chiar în curtea locuin?ei sale, ?i a oficiat slujbe în limba român?; drept care primarul comunei Bor a cerut trimiterea de trupe sârbe?ti – ca pe vremuri în Kosova – motivând c? prin activit??ile unor “grup?ri na?ionaliste proromâne?ti” se urm?re?te destabilizarea ?i distrugerea statului sârb?!” (Ziua, 3 martie, 2005). În compara?ie cu Evenimentul Zilei ?i Interesul Public, când vine vorb? despre “afirmarea” Kosovei în România, Ziua a deveint un cotidian de doi lei prin propagandele filoruse ale tovarâ?ului Vladimir Alexe. Cum justific? aceast? actualitate trist?, directorul ziarului Ziua din Constan?a, în urm? cu 70 de ani? “La marginea ??rii noastre, în Valea Timocului ?i regiunile învecinate, românii ajun?i în st?pânire sârbeasc? îndur? cele mai cumplite persecu?iuni. Barbariile sârbe?ti nu cunosc limit?; b?taia cu cnutul este ceva normal, închisorile gem de români. Preo?ii sunt prigoni?i, ?colile române?ti puse în imposibilitatea de a func?iona” (Al. D. Doinaru, Sub c?lc?iul porcin, în Ziua, nr. 862, Constan?a 1932).
Conferin?a Ambasadorilor de la Londra, generator al crizei kosovare
Conform unui ofi?er român, ”Înfrângerea Turciei în r?zboaiele balcanice din 1912-1913, a f?cut posibil? crearea statului na?ional albanez. Marile puteri au decis îns? ca aceast? s? includ? numai aproximativ jum?tate din teritoriile locuite de popula?ia albanez? din regiune, restul r?mânând în afar? frontierelor ??rii: majoritatea în ceea ce se nume?te provincia Kosova, atribuit? Serbiei, în timp ce Muntenegru ?i Macedonia primeau ?i ele p?r?i mai mici din aceste teritorii”. (Maior dr. Emil Suciu, Drama iugoslav?, Editura Militar?, Bucure?ti, 1992, p. 27). Atribuind jum?tatea teritorului etnic albanez Serbiei ?i Greciei în Conferin?a Ambasadorilor de la Londra (1913), s-a produs cea mai mare gre?eal? din istoria mondial? a diploma?iei, o gre?eal? similar? a „diploma?iei” române care a organizat dou? întruniri parlamentare împotriva indipenden?ei kosovare (decembrie 2007, februarie 2008). Cum explic? Nicolae Lako, aceste preten?ii extravagande de a reconstrui imperiul lui Du?an?
„Din toate timpurile, cele mai multe neîn?elegeri între sârbi ?i albanezi s-au concentrat asupra districtului Kosova, c?ruia sârbii, impu?i de c?tre interese politice, îl desemneaz? cu numele de Vechea Serbie. Ori, istoria ne arart? c? ?inutul pe care sârbii îl numesc astfel, se numea în antichitate: Dardania. C?utând etimologia cuvântului, vedem c? albanezii traduc acest cuvânt, în limba lor prin, par? sau p?r (dardha). În Albania, sunt îns? ?i azi, multe sate care poart? numele de Dardha ?i locuitorili lor se numesc Dardhani sau Dardhari, cea ce corespunde exact cu numele vechilor Dardanieni, cari nu erau al?ii decât str?mo?ii albanezilor ce locuiesc aceste ?inuturi ?i azi. Cât prive?te pe Sârbi, venirea lor în Balcani dateaz? numai din era noastr?: 636, cotropind ?inuturile ocupate atunci de c?tre albanezi, cari au trebuit s? le cedeze locul ?i s? se refugieze în mun?i. ?i atunci vedem pe sârbi stabilindu-se în p?r?ile pe care o numesc Vechea Serbie”. (N. Lako, Drepturile Albaniei, Tipografia Albania, Constan?a, 1921).
Destinul lumii depinde de Kosova
Din punct de vedere lingvistic, Kosova nu este Kosovo cum nici Moldova, Craiova, Or?ova, sau Cru?ova, nu sunt Moldovo, Craiovo, Or?ovo sau Cru?ovo. Din punct de vedere istoric, Kosova nu se poate considera provincie istoric? a Serbiei, cum nici Transilvania nu se poate considera provincie autonom? maghiar?, sau Basarabia republic? socialist? sovietic?. Gata cu trecutul! Românii nu au nevoie de propagand? maghiar?, sârb? sau albanez? în presa român?, mai ales în Cronica Român? a sârbofilului Râzvan Voncu, un ziar întemeiat de români care au nevoie de informa?ii corecte ?i utile. Imperiul Otoman, imperiul Habsburgic, imperiul sovietic ?i imperiul iugoslav apar?in memoriei istorice a co?ului de gunoi. Europa are nevoie de noi forme de comunicare ?i nu de utopia marxist? a comuni?tilor lui Milo?evici sau Putin. E alt? mâncare de pe?te faptul c? turcii ?i sârbii, în calitate de coloniali?ti, au distrus în decursul istoriei, aproape toate bisericile catolice albaneze din Dardania. Nu toata lumea ?tie c? Rusia era Ursul românilor din Basarabia, iar Serbia Vulpea albanezilor din Kosova. De?i propaganda sârb? în presa român? a fost foarte puternic?, românii ?i albanezii au obliga?ia moral? de a aprofunda cercet?rile privind destinul confra?ilor lor din Macedonia, Kosova, Valea Timocului ?i Basarabia.
Destinul lumii depinde de Washington, Londra ?i Prishtina, ?i nu de Belgrad sau Kremlin. Numai cei ce nu cunosc antichitatea traco/ilira, respectiv româno/albanez?, nu ?tiu acest adev?r. Cei care decid, nu decid din considerente politice proprii ci din influen?a celor care i-a/u întins covorul ro?u lui Milo?evici în 1992 la Bucure?ti, sau a celor care au spus c? NATO trebuia sa ne întreab? nou? dac? trebuie s?-l at?cam pe Milo?evici. De facto, NATO a întrebat ?i Parlamentul a aprobat (aprilie, 1999). NATO a declan?at r?zboi împotriva r?zboiului pentru a opri genocidul sârb din Kosova. Nu se poate face opinie politic? independent? cu opiniile panslaviste ale comuni?tilor români, ci prin ideile generoase ale lui Renate Weber, Andrei Ple?u, Mihnea Berindei, Rodica Culcer, Tiberius Puiu, Gelcu Maksutovici, Florian Bichir, Caius Dobrescu etc. Problema Kosovei nu este problema interna e Serbiei cum afirm? cei ce se tem de precedente similare, ci este problema Americi ?i a Uniunii Europene care cunosc mai bine adev?rul din aceasta zona unde for?ele criminale ale lui Milo?evici au facut în jur de zece mii de victime ?i peste 500 de morminte masive (1998/99).
Nevoia de dreptate ?i corectitudine
Care este nevoia de corectitudine? În armata presei fiecare are nevoie de prieteni, a?a cum orice general are nevoie de solda?i. Rela?iile dintre români ?i sârbi ?in de conjunctura politic?, iar leg?turile dintre români ?i albanezi sunt un miracol al istoriei. Sprijinul românilor ?i aromânilor pentru istoria rena?terii na?ionale albaneze este un ajutor sfânt. E alt? mâncare de pe?te faptul c? românii au c?zut în examenul diploma?iei occidentale sus?inând pozi?ia pro-sârb? privind problema kosovar?, iar diploma?ia albanez? a pierdut simpatia românilor nerecunoscând pe confra?ii no?tri aromâni în calitate de minoritate na?ional? în Albania. Sunt dou? gre?eli „u?oare” care se pot rectifica, pentru a dovedi c? suntem fra?i. De ce? Fiindc? (virgula), Kosova este continuitatea teritoriului etnic albanez, a?a cum ?i Basarabia este continuitatea teritoriului românesc. Liderul comunit??ii albaneze, Domnul Gelcu Maksutovici, sus?ine c? ?i deputata nonalbanez? al minorit??ii albaneze (Oana Manolescu) a votat împotriv? independen?ei kosovare. Kosova nu apar?ine nici Albaniei, nici Serbiei, ci Europei. Cea ce vor extremi?tii unguri din inima României este un precedent periculos, fiindc? Harghita ?i Covasna nu reprezint? continuitatea teritoriului maghiar. Se spune c? aromânii conduc numeroase institu?ii din Albania, dar degeaba dac? nu sunt în stare s? întemeieze un partid, s? aib? un deputat în parlament, ?i nu numai. De ce? Fiindc? sunt dezbina?i ca albanezii din România sau românii din Valea Timocului. Ce le dorim lor? S? fie uni?i fiindc? unirea face putere, ?i dac? ai putere, ai dreptul de a cere. (B. Y.)
Drept la replic?
În rubrica "Cronica TV" al cotidianului „Cultur?” (nr.4566, 27 februarie 2008, p.8), sub semnãtura lui Nicolae Iliescu a apãrut articolul "O abera?ie de libertate: Kosovo" care este într-adevãr un articol "aberant", dupã expresia semnatarului, el însu?i un ignorant în cunoa?terea istoriei ?i culturii regiunii Balcanice. Dacã articolul nu apãrea în pagina de culturã probabil cã nu fãceam semnalarea, fiind dreptul fiecãruia sã-?i dea cu pãrerea asupra unui subiect fierbinte ?i la ordinea zilei. Dar a face afirma?ia cã aceastã regiune "nu a avut nici istorie, nici geografie..." dovede?te o inculturã crasã. Oare nu ?tie autorul cã aceastã "regiune" se numea în antichitate Dardania, locuitã de iliri, strãmo?ii albanezilor de azi, care erau în contacte diverse cu strãmo?ii no?tri traco-dacii ?i cã ace?tia, ca ?i noi, au cunoscut cre?tinismul primelor veacuri, cã aveau o civiliza?ie înfloritoare, dând ?i unii împãra?i Imperiului Roman. În muzeul de istorie de la Prishtina se aflã expusã una dintre cele mai interesante zeitã?i illire, dar ?i alte artefacte de continuitate a locuitorilor acestei zone a Balcanilor de vest, necontestate nici de stãpânirea sârbã. La venirea slavilor în Balcani aceastã zonã era intens locuitã, iar în secolele XIII - XIV când este ocupatã ?i aceastã regiune, locuitorii ei, care în majoritate apar?ineau bisericii romano-catolice, au fost obliga?i sub teroare sã treacã la biserica bizantinã, islamismul fiind adoptat de unii locuitori mai târziu.
Desigur cã autorul nu are habar nici de luptele de la Câmpia Mierlelore dintre armatele cre?tine ?i cele otomane invadatoare, atât în anul 1389 când au participat alãturi de sârbi, albanezi ?.a.chiar ?i un corp de o?teni ai lui Mircea cel Bãtrân, dar mai ales în 1448 când, Iancu de Hunedoara în alian?ã cu Skanderbeg - conducãtorul Albaniei de atunci - au plãnuit o revan?ã împotriva armatelor otomane pentru a fi alungate din Balcani, ac?iune zãdãrnicitã însã de despotul sârb Gheorghe Brancovici care l-a împiedicat pe Skanderbeg sã ajungã la Câmpia Mierlelor, iar pe Iancu de Hunedoara l-a luat prizonier. În epoca modernã, a Rena?terii Na?ionale a popoarelor din Balcani, în 1878 ia fiin?ã Liga de la Prizren, primul guvern na?ional albanez, ce va fi lichidat de armatele otomane,?i exemplele ar putea continua, infirmând spusele d-lui Nicolae Iliescu despre "inexisten?a istoriei ?i geografiei". În schimb nu suflã nimic despre "epoca contemporanã" a regiunii, mai ales în ultimul deceniu al secolului XX cu ac?iunile genocidare ale lui Milo?evici împotriva albanezilor, majoritari în provincie în propor?ie de peste 90%. Deocamdatã doar atât, de va fi nevoie suntem dispu?i a demonstra continuitatea de trãire istoricã pe parcursul tuturor veacurilor, în acest spa?iu geografic al Balcanilor de vest. (Prof. dr. Gelcu Maksuti)
România nu este un poligon unde poate s? fac? oricine ce vrea
(Drept la replic? privind articolul lui Râzvan Voncu: Un terorist în fruntea provinciei Kosovo, Cronica Român?, 8 dec. 2004)
Parafrazându-l pe Kadare, afl?m c? "cel mai numeros popor din sud-estul Europei sunt românii, în timp ce grecii, sârbii, albanezii ?i bulgarii, au aproximativ acelea?i num?r de locuitori din punct de vedere etnic". Se în?eal? cei care cred c? Serbia este cea mai mare ?ar? din Balcan. Fiind de trei ori mai mic? decât România, extrema stâng? din Serbia a amalgat în mod perfid ortodoxia cu or?nduirea comunist?. "Astfel, afirm? Ismail Kadare "pentru oamenii care nu au timp s? p?trund? în încurc?turile balcanice, trinomul ortodoxie, comunism ?i slavism, a fost amestecat cu un monstru geopolitic, asem?n?tor cu monstrul creat din pove?ti. În astfel de condi?ii, când în?el?ciunea câ?tig? din teren pentru lucruri aparente ?i atinse, precum geografia, sistemul politic ?i religia, închipuie?te-te c? ce se poate înt?mpla cu "istoria" Balcanilor! Ea a fost falsificat? în modul cel mai monstruoz, pentru a deveni sprijinul crimei ra?iste". Cine este monstrul nostru?
România nu este un poligon unde poate s? fac? oricine ce vrea. Sunt numero?i cei care au c?zut în ghearele propagandei sârbe, considerând problema Kosovei ca o problema musulman?. Xenofobia confesional?, ura ?i du?m?nia, sunt folositoare doar propagandei unor interese str?ine. Nu este prima oar? când Râzvan Voncu prejudiciaz? demnitatea presei române, denigrând imaginea Occidentului, a Tribunalului Penal Interna?ional, a albanezilor din Kosova, demnitatea, onoarea ?i prestigiul persoanei. Vanitatea lui este atât de mare, încât ?i ultimul prost ar crede c? este mai de?tept decât el. Când scrie despre Kosova, el ?i ceilal?i l?ud?tori ai stafiei nu încheie articolul f?r? a repeta zeci de ori sintagmele "propaganda american?" ,"mascarada electoral? organizat? de ONU", "musulmanii din Balcani", "fundamentalismul islamic". Constitu?ia ne înva?? clar c? sunt interzise de lege „îndemnul la r?bzboi de agresiune, la ur? na?ional?, rasial?, de clas? sau religioas?, incitarea la discriminare ?i violen?a public?" . Atunci cu ce drept Râzvan Voncu incit? mon?trii lui Milo?evici la o nou? v?rsare de sânge în Balcani? Ce vrea autorul articolului de fond? Vrea provocarea r?zmeri?ei în Kosova?
Râzvan Voncu – un monstru al presei
Cine îl fina?eaz? pe acest (fost) secretar al Asocia?iei de Prietenie Sârbo-Român?, ca s? a?â?a spiritele rele prin afirma?ia: "Nu v?d cum se va rezolva criza din Kosovo f?r? v?rsare de sânge". Cine s?-o fac?? Autorul care o sugereaz?? Iat? ce spun documentele publicate ale celor ce vars? lacrimi de crocodil pentru cel mai periculos dictator al Europei (Slobodan Milo?evici): "Vezi, Râzvane, dac? e?ti cuminte, Serbia te îmbra?i?eaz?!". Adic?, te va finan?a ?i în continuare! Cine este acest m?celar al presei, exseniorul unui "cotidian na?ional de informa?ie ?i atitudine"? Voncu este cel care a fost caracterizat în presa str?in? ca „un xenofob comunist, recidivist ?i îngâmfat.” Acuza?iile aduse TPI din Haga, albanezilor din Kosova ?i Macedonia, sunt bizare ?i nu le probeaz? cu dovezi. Ap?r?torul stafiei nu este nici sârb, nici român, ci un terorist al presei. Este cel care aducea acum opt ani acuza?ii grave comunit??ii albaneze din România, revistei Albanezul ?i colaboratorilor s?i, cerând din partea Guvernului României s? „atrag? aten?ia acestor ultrana?ionali?ti.” Mai târziu a încercat s?-i atrag? aten?ia doamnei Carla Del Ponte, acuzând "procesul de pace" din Kosova, "mascarada electoral? organizat? de ONU", "propaganda american?". Nu este un caz unic, anormal, în paginile presei noastre. A p?c?tuit în acest sens pleoad? întreag? de ziari?ti infecta?i de propaganda sârb? a metropolei: cei care au comparat problemna Kosovei cu cea a Transilvaniei, infectând opinia noastr? parc? ceea ce cer albanezii acolo, cer ungurii în la noi.
În loc s? compar? problema albaneza cu cea a românilor din Timoc, Bucovina sau Basarabia, domnul Voncu face propaganda sârb? într-un cotidian românesc. De ce bagi nasul acolo unde nu-?i fierbe oala, m?i R?zvane! De ce nu spui adev?rul c? albanezii din Kosova sunt urma?ii legendarului George Kastriota Skanderbeg (Ap?r?torul Cre?tinismului), un popor martirizat care nu s-a îngenuncheat, nici în fa?a tiraniei semimilenare otomane, ?i nici în fa?a colonialismului sârb (1913-1999), respectiv a dictaturii comuniste iugoslave (1945-1989), ?i a holocaustului provocat de poli?ia lui Milo?evici ?i for?ele paramilitare ale lui Arkan, ?e?el, Karadjici, ?i a celor care înc? nu ua fost prin?i. Dac? dumneata ai ales România ca un teren fertil pentru a face propaganda unui regim condamnat de comunitatea interna?ional?, atunci de ce nu salvezi "Cronica Român?" cu o nou? denumire: "Cronica S?rba".
Românii sunt victima propagandelor antialbaneze din Belgrad
Ce vrea s? spun? prin articolului de fond? Vrea provocarea râzmeri?ei în Kosova? Veninul antialbanez al articolelor sale dovede?te c? nu e?ti un român veritabil. Ai uitat faptul c? Departamentul pentru Rela?ii Interetnice de pe l?ng? Guvernul României, te-a sf?tuit s? nu aduci "învinuiri colective care ne aduc aminte de practicile regimurilor totalitariste" (2001). Tovari? Voncu scrie despre "sârbii care tr?eisc în Kosovo ca la Auschwitz", ?i ascunde adev?rul c? for?ele paramilitare sârbe, doar într-un interval de 2 ani de zile au ucis mi?ele?te în jur de 10.000 de albanezi, alungând în Albania ?i Macedonia peste un milion de albanezi, deschizând peste 500 de morminte masive (1998-1999). ?tim c? pr?p?dul din Kosova a fost de o parte ?i de alta a cortinei. Nu albanezii ?i sârbii de acolo sunt vinova?i pentru acest pr?p?d, ci ziari?tii ?i politicienii care au folosit xenofobia ca instrument al urii ?i dezbin?rii. Problema Kosovei a fost cea mai acut? problema a comunit??ii interna?ionale din Europ?, fiindc? cei care încurc? lucrurile pe baz? de criterii confesionale, în loc s? cere surse de documentare de la români ?i de la albanezi, au preluat ad-hoc propaganda sârb? din Beograd.
În urm? cu zece ani, pentru a sc?pa de ghearele terorismului, albanezii lui Rugova, UÇK ?i NATO, au declan?at r?zboi împotriva r?zboiului, dup? care a urmat independen?a "provinciei", care niciodat? nu a fost "o provincie sârb?", ci o colonie a Serbiei, a?a cum a fost ?i Basarabia, o colonie a Rusiei. Destinul românilor din Basarabia ?i albanezilor din Kosova sunt perfect identice. Numai laudatorul stafiei nu vrea s? ?tie acest adev?r. ?i, în fine, ce ?tiu românii despre albanezii din Kosova ?i românii din Valea Timocului? În loc de r?spuns, încheiem doar cu titlurile unor articole de pres?: "Mitul sârb despre Kosova nu are nici-o baz? istotoriografic?" (Flaka), "Kosova este leag?nul antic al Na?iunii albaneze" (Cuvântul), "Evreii ?i albanezii, care au suportat holocaustul, sunt dou? popoare sfinte" (Vlera), "Albanezii din Kosova au cerut condamnarea regimului stalinist a lui Milo?evici" (Transilvania Jurnal), " Albanezii din România au mul?umit NATO" (Libertatea), "În Iugoslavia limba vlahilor e nerecunoscut?" (Flac?ra), "Serbia i-a discriminat ?i pe românii din Valea Timocului" (Tribuna"). (Tiberius Puiu, Baki Ymeri)
Evenimente
Dou? remarcabile personalit??i medicale, doctori oftalmologi din Kosova, Prof. Dr. Ilhami Goranci ?i Dr. Halil Ajvazi, au participat la Congresul Interna?iional de Oftalmologie de la Sinaia. În trecerea prin Bucure?ti, au fost oaspe?i ai redac?iei revistei Albanezul, exprimându-?i satisfac?ia pentru reu?ita întâlnirilor din România, subliniind importan?a deosebit? a întrunirii Congresului de la Sinaia pentru lumea ?tiin?ific? european?.
Inaugurarea prieteniei româno-albaneze
Dovezi ale urmelor albaneze pe p?mânt românesc
Un apel adresat pre?edintelui Wilson în 1919 poart? semn?tura a 4 mii de albanezi stabili?i în România, prin care se protesteaz? împotriva preten?iilor grece?ti fa?? de Korcea ?i Gjirokastra.
În prezen?a unui mare num?r de iubitori ai Kosovei, la 18 iunie, în ambientul Muzeului Literaturii Române s-a desf??urat o mas? festiv? a prieteniei româno-albaneze pentru a marca leg?tura dintre România, Kosova ?i Albania. La acest eveniment a fost prezent? ?i o echip? a Televiziunii din Kosova, condus? de Kurtesh Devaja (scriitor), Sadedin Prekazi (regizor) ?i Fatmir Hadri (operator). Printre invita?ii care au sporit prestigiul acestui moment istoric au fost prezen?i scriitori români, func?ionari guvernamentali, diploma?i ?i mul?i iubitori ai culturii albaneze, dintre care se disting: liderul spiritual al comunit??ii albaneze ?i primul director al noi serii a revistei Albanezul (Dr. Gelcu Maksuti); ambasadorul Albaniei în România (Dashnor Dervishi); fostul consilier al Biroului român din Pri?tina (Gheorghe Bucura); ex-ambasadorul României la Tirana (Gheorghe Micu); distinsul eseist dr. Luan Topciu (secretar al ambasadei albaneze din Bucure?ti); numero?i poe?i români, care scriu despre valorile literare din Kosovo; filoalbanezul Tiberius Puiu; mass-media radiofonic? precum ?i mul?i prieteni din România ai albanezilor. Cu aceast? ocazie participan?ii au transmis mesajele lor, au fost distribuite antologii ?i opere ale unor scriitori albanezi ?i români. Atât din Bucure?ti cât ?i din provincie, la aceast? manifestare cultural? au fost prezentate ?i câteva reviste cu valori literare ale autorilor albanezi tradu?i în limba român?.
La aceast? mas? comun? s-au dat însemn?ri interesante, s-a spus c? urmele albaneze în ?inuturile române?ti sunt numeroase, la fel cum sunt numeroase ?i urmele române în toponimia ?i onomastica albanez?. Albanezii au p?truns în istoria românilor prin corectitudine, sinceritate, fidelitate ?i vitejie. Înaintea celui de al doilea r?zboi mondial, num?rul lor se învârtea în jur de patruzeci de mii dar mai târziu, ca urmare a r?zboiului ?i instaur?rii dictaturii comuniste, num?rul albanezilor din aceast? ?ar? a început s? fie redus prin asimilare sau întoarcere în Kosovo, Macedonia, Albania, Turcia, SUA etc. Numai un apel adresat pre?edintelui Wilson în 1919, poart? semn?tura a 4 mii de albanezi stabili?i în România, care protestau împotriva preten?iilor grece?ti fa?? de Korcea ?i Gjirokastra.
În timpul film?rilor ?i a contactelor cu albanezii din Bucure?ti, Constan?a ?i comuna Pipera, s-au distribuit stegule?e ?i simboluri ale suveranit??ii kosovare, au fost identificate câteva sate albaneze românizate, s-a amintit de solidaritatea albanezilor din România cu Kosovo (31 martie 1999), s-a vorbit despre refugia?ii albanezilor kosovari la S?rata Monteoru din Buz?u, s-a exprimat dorul fa?? de locurile natale ale înainta?ilor no?tri. “De?i tr?iesc în Bucure?ti, Kosovo este casa mea”, a subliniat domnul Islam, comerciant albanez din regiunea Opoia a Prizrenului, care locuie?te de peste 20 de ani în Bucure?ti. Acelea?i sentimente ale dorului au exprimat ?i: Adriana Tabacu, nepoata lui Dumitru Emanoil care s-a dus cu delega?ia lui Ismail Qemali la Vlora; Hristo Buzi ?i Bari Vehapi din Constan?a; Don Antoni din Slatina Vitiei; albanezi ?i aromâni din comuna Pipera; Sofica Milcani, care cocea pl?cint? pentru poetul Asdreni; T?nase Cristescu; Cristia Maksutovici; P?rparim Demi etc.
Dintre imaginile filmate, merit? remarcate: monumentul voievodului Mihai Viteazul, care a primit 15 mii de albanezi s? treac? Dun?rea pentru a se stabili în câmpia Olteniei (1595); statuia lui Mihai Eminescu, care a spus “eu cred c? limba albanez? ar fi cea mai flexibil? limb? din lume”; hotelul Continental, unde s-a hotarât ca Albania s? devin? liber? ?i independent? (1912); bulevardul Elisabeta, unde a func?ionat tipografia Cucu, care a scos la lumin? faimosul s?pt?mânal “Albanezul” al lui Nicolae Nacio (1888-1903); cl?direa în care a func?ionat prima tipografie albanez? în 1886, unde au fost editate operele lui Naim Frasheri, alte c?r?i, bro?uri ?i abecedare albaneze; gr?dina Ci?migiu; bustul lui Victor Eftimiu ?i apartamentul acestuia; cimitirul Belu, unde sunt înmormânta?i câ?iva rena?centi?ti albanezi; Biserica Albanez? din Bucure?ti (Dintr-o Zi), unde s-a ?inut prima slujb? în limba albanez?, cu Fan Noli în frunte (1911), iar pe data de 31 martie 1999, în fa?a acestei biserici, s-a adunat o mul?ime compus? din români, aromâni ?i albanezi, fii ?i fiice ai rena?centi?tilor no?tri, studen?i din Kosovo ?i Albania, pentru a m?r??lui prin bulevardele Bucure?tilor în semn de solidaritate cu NATO, Kosovo ?i Statele Unite ale Americii. Ce a f?cut echipa Televiziunii kosovare zilele acestea în Bucure?ti a fost un pas bun ?i plin de succes, dup? care vor urma ?i alte demersuri, pentru a demonstra leg?tura celor dou? ??ri ?i popoare, care totdeauna s-au iubit între ele în decursul istoriei. (Redac?ia)
IMPRESII DESPRE MASA PRIETENIEI ALBANO-ROMÂNE
Distinse domnule redactor sef! Drag? Baki Ymeri! Sincere felicit?ri pentru modul de organizare a întâlnirii literare româno - albaneze de la terasa Muzeului Literaturii Române din ziua de joi 18 iunie 2009, dar ?i a felului în care ai moderat întâlnirea cu echipa Televiziunii din Prishtina. Prezen?a atâtor personalit??i ale literaturii române, unele beneficiind ?i de traduceri ale scrierilor f?cute de tine în lb. albanez?, au marcat un important moment în mai buna cunoa?tere dintre popoarele noastre, la care ai o mare ?i benefic? sârguin??, de care a trebuit s? ?in? seam? ?i Ambasada Albaniei la Bucure?ti în cuvintele ambasadorului ?i consulului acestuia. Va trebui ca în viitorul num?r al ziarului "Albanezul" s? reflect?m pe larg aceast? manifestare cultural? româno-albanez?, a?a cum sublinia ?i ambasadorul Gheorghe Micu, la care ne-am al?turat ?i noi în aprecieri. Nu ne-am putut închipui c? un poet poate fi ?i un a?a de bun organizator de manifest?ri publice - de aceea am ?inut s?-?i transmitem mul?umiri ?i s?-?i dorim noi împliniri fericite pe toate planurile. (Doina ?i Gelcu Maksuti, 21 iunie 2009)
Draga Baki! Î?i mul?umesc pentru întâlnirea româno-albanez? din 18 iunie a.c., unde, cu entuziasmul t?u molipsitor ?i neobosit, ai reu?it s? ne aduni pe noi, cei câ?iva poe?i pe care ne traduci ?i ne ?ii aproape de inima de câ?iva ani, de prin col?urile Bucure?tiului, ale ??rii ?i chiar dincolo de ea. A fost frumos, a fost o fraternizare spontan? întru poezie ar?tând, a c?ta oar?, ce putere extraordinar? are poezia. Ea transcende grani?ele, culturile, religiile, limbile exprimându-se în limba ei, limba poeziei pe care noi, cei pe care ne-ai ales ?i ne-ai cules, cred c? am vorbit-o la perfec?ie. Da, e?ti de neoprit. Datorita ?ie, am cunoscut poezia unei ??ri despre care nu ?tiam prea multe, ne-am familiarizat cu at?tea nume de autori albanezi ?i poate nu gre?esc c? mul?i dintre noi nu numai c? i-au citit dar i-au ?i îndr?git. N-am exagerat când am spus c? Albania ?i Kosova ar trebui s?-?i ridice o statuie pentru câte ai f?cut pentru cultura albanez?. Spui poezie albanez? în România, spui Baki Ymeri, alias Alberto Voka. Nu ?tiu dac? la ora actual? mai exist? un alt promotor cultural tot atât de activ, de înfl?c?rat ?i devotat ca cel care semneaz? poezii proprii, dar ?i traduceri din ?i în limba albanez? contribuind la cunoa?terea reciproc? a oamenilor, la înnobilarea prieteniei în spiritul celei mai largi ?i frumoase deschideri europene. Mult? s?n?tate ?i succese în continuare. Victoria Milescu (membru a Uniunii Scriitorilor din România)
Draga Baki Ymeri! Nu sunt adepta emotiilor ultimului moment, indiferent de natura evenimentului care mi-a trezit acele emotii, dar masa prieteniei romano-albaneze a trezit in mine unele ecouri firesti, cat si prilejul de a reflecta la ceva neasteptat. In primul caz, a fost bucuria de a cunoaste oameni, povestirile lor, de a socializa. De asemenea, bucuria de a comunica in special cu cei care inca de la prima vedere rezoneaza cu mine, asa-numitele simpatii din prima clipa. Toti oamenii care au participat in acel mijloc de iunie au fost, de altfel, foarte deschi?i spre un dialog benefic tuturor: am aflat despre preferinte, proiecte culturale etc. In al doilea caz, momentul de medita?ie cuprinde atat interesul pentru poetii pe care i-am citit prin bunavointa lui Baki Ymeri, traducatorul lor (care merit? a fi felicitat pentru activitatea sa) cat si pentru personalitatea lor. Am scris si eu scurte note de lectura despre cartile unora dintre ei. Am citit de asemenea recenzii ale altor colegi romani la cartile acestora. Parerea comuna este clara: activitatea lor culturala s-a imbinat cu atitudinea politica si sociala, in vreme ce pe sfantul lor pamant natal cadeau lacrimi de durere. Am fost impresionata de intensitatea emotiilor acestor adevarati ambasadori culturali. Ei s-au pus în slujba neamului lor cu tot sufletul lor mare. Acum, dupa ce s-a ajuns la pace, ma gandesc spre ce si cum vor evolua temele si motivele din creatia lor, cum va evolua extraordinara lor capacitate de analiza si sinteza. De aceea, astept alte prilejuri de a cunoaste oameni si a ne impartasi unii altora credintele si idealurile, proiectele si realizarile. Ba chiar ma intreb cum ar fi - cum ar suna - o antologie pe o monotema. Ar fi oricum un prilej de a descoperi o diversitate creativa, nu-i a?a? (Monica Mure?an, scriitor)
Drag? Baki, M? bucur enorm c? am reu?it s? cunosc un om atât de talentat, atât de generos ?i plin de noble?e sufleteasc?, dar mai ales un patriot atât de înfl?c?rat, care a reu?it s? ne uneasc? prin entuziasm ?i perseveren?? într-o mare familie a prieteniei româno-albanez?. Prin tine am reu?it s? cunosc personalit??i de marc? ale vie?ii culturale ?i politice albaneze ?i alte ilustre personalit??i c?rora le cer scuze pentru neenumerare, din motive lesne de în?eles. Baki Ymeri, pentru mine e?ti un mare ambasador al prieteniei celor dou? popoare, dar ?i un instrument inestimabil de apropiere, cunoa?tere, în?elegere a culturii ?i tr?irilor dramatice, a luptei plin? de eroism ?i d?ruire a poporului albanez. Prin traducerile f?cute de tine din operele noastre ?i invers, poeziile tale care sun? ?i încânt? la fel de m?iastru ?i în limba român?, ne faci s? vibr?m ?i s? cânt?m pe acelea?i note, într-o mare simfonie str?lucind prin armonie ?i culoare. Întâlnirea de joi 18 iunie 2009 este un mare pas f?cut de albanezi ?i români, prin noi scriitorii celor dou? na?ii, în marea hor? a prieteniei, aprecierii ?i respectului reciproc pentru valorile fiec?rui popor. Felicit?ri pentru ceea ce reu?e?ti s? faci ?i succes în tot ce î?i propui s? faci pentru c? le meri?i ca un mare maestru de ceremonii ?i evenimente atât de frumoase ?i emo?ionante ca acestea se pot organiza doar cu o mare implicare izvorât? dintr-un suflet cu o mare bog??ie spiritual?. Î?i mul?umesc înc? odat?, pentru invita?ia de a participa la o astefel de s?rb?toare. Cu sinceritate, Ana Hâncu (poet?)
KOSOVA DACO-DARDAN? AL UNUI MIRACOL ISTORIC
(?apte argumente pentru recunoa?terea independen?ei kosovare de c?tre România care va fi condus? de un pre?edinte necomunist)
1. Unicul popor din lume înrudit cu românii pe linie daco-traco-iliric?, este poporul albanez. 2. Cele mai vechi ?i cele mai frumoase cuvinte ale limbii române (bucurie, buz?, ceaf?, gu??, plai, codru, vatra etc.), au coresponden?e identice ?i în limba albanez? (bukuri, buzë, qafë, gushë, kodër, pllaje, vatër etc.). 3. Dacii, cu 200 de ani înaintea cotropirii de c?tre Imperiul Roman, cântau despre vitejie, lucru care actualmente a disp?rut în sânul poporului român. Cine sunt dacii adev?ra?i? Nu sunt oare fra?ii albanezilor kosovari care cânt? ?i în aceste clipe despre vitejie! 4. Ce spunea B. P. Ha?deu în urm? cu 100 de ani, în sânul Academiei Române (21 Mai 1901)? Albanesii, dar?, nu sunt rude cu noi românii, ci ne sunt fra?i. Fra?i adev?ra?i din acelea?i sânge dacic.” Hasdeu a sus?inut c? la baza tuturor limbilor indo-europene sunt cuvintele aflate numai în româna ?i albanez?” 5. Pentru studierea substratului paralatin al limbii române, albanez? reprezint? un miracol de istorie (Acad. Grigore Brâncu?). 6. Kosova nu este HarCovasna României, nici Jerusalemul Serbiei, ci Basarabia Albaniei. Albanezii nu au militat pentru crearea Albaniei Mari, precum au militat în numele terorismului, Hitler, Stalin sau Milo?evici, ci pentru independen??, conform dreptului interna?ional, pentru un stat cu frontiere deschise c?tre Albania, Serbia, Europa ?i SUA. 7. Cu toate încerc?rile z?darnice ale celor care sus?in propaganda sârbo-rus? privind problema Kosovei, românii care pun mâna pe carte în loc de sticl?, ?tiu c? suntem fra?i, ?i c? sângele ap? nu se face. (Baki Ymeri, directorul revistei „Kosova”, Bucure?ti, 5 noiembrie 2009)
Telegram? de felicitare
UNIUNEA CULTURAL? A ALBANEZILOR DIN ROMÂNIA
BASHKËSIA KULTURORE E SHQIPTARËVE TË RUMANISË
Redac?ia revistei ALBANEZUL /SHQIPTARI
Calea Mo?ilor nr.241 Bloc 47 scara C ap.81 sector 2 Bucure?ti
Telefon 0040.729698600, 0040.314194873, 021 6191535
C?tre,
Parlamentul ?i Guvernul Republicii Kosova
În numele Uniunii Culturale a Albanezilor din România – continuatoare a societ??ilor etniei albaneze din perioada Rena?terii Na?ionale – purt?toare a tradi?iilor Comunit??ii Albaneze ce are vechime de peste 400 de ani pe p?mânt românesc, v? felicit?m din inim? pentru înf?ptuirea actului curajos al Proclam?rii Independen?ei Kosovei de sub domina?ia multisecular? a Serbiei. V? dorim noi succese în construc?ia noului stat, a integr?rii în Uniunea European?, în vederea prosperit??ii ?i bunelor rela?ii interumane pentru to?i locuitorii Kosov
Cu aleas? considera?ie ?i salut?ri fr??e?ti,
Pre?edinte de Onoare, Pre?edinte, Redactor ?ef,
Prof.Dr.Gelcu Maksuti Ing.Mircea Istrate Baki Ymeri
Membru al Uniunii
Scriitorilor din România
FELICIT?RI
Un gând bun la început de drum revistei Kosova ?i succes în efortul de-a men?ine ?i conserva identitatea na?ional?. Doar a?a istoria va demonstra c? vom r?mâne o pild? pentru cei care ne vor urma într-o ve?nicie a neamului nostru. (Ilie Olaru Delavulpe?ti, scriitor român înc? în via??). Felicit?ri pentru felul în care lupta?i (în scris) pentru aducerea sau readucerea în mintea noastr? a istoriei bravului popor albanez. (Dorina Groman, pensionar?). Felicitari, Baki! Îmi place revista. Este vie, articolele sunt scrise cu sufletul, sunt convingatoare ?i emo?ionante. Sunt exprimate adev?ruri care nu apar oficial in massmedia noastr?. A?a este, istoria Balcanilor a fost contraf?cut?, în dauna popoarelor care locuiesc aici. Albanezii ?i românii sunt fra?i adev?ra?i, de sânge, nu doar vecini ?i inrudi?i lingvistic. Facem parte din acel nucleu de baz? al Vechii Europe, perioada istoric? pe care globali?tii de ast?zi, ar dori-o îngropat? pentru totdeaun?. Cu admira?ie pentru ceea ce faci, Ioana Trica (membru de onoare a inimii tale).
Colegiul de redac?ie: Dr. Gelcu Maksuti (Pre?edinte de onoare a UCAR), Baki Ymeri (Redactor-?ef), Tiberius Puiu (Secretar general de redac?ie). Tehnoredactare: Florian Hu?anu. Pentru corespeonden?a: Baki Ymeri, Cal. Bd. 1 Mai 18, Bl. 17-S-14, Ap. 128, 061631 Bucure?ti Of. 66, Sect. 6. Telefoane: 0040 (0) 729698600, Fix: 0040. 21.7455463, Fax: 021.4401455- E-mail: bukureshti@yahoo.com,bakiymeri@yahoo.com
Responsabilitatea juridic? pentru con?inutul articolelor apar?ine autorilor (art.206 C.P.).
Facebook
Twitter
Google+
Digg
Komentoni
Artikuj te tjere
Hajdin Morina: Ngadhënjimi i artit mbi format e ndëshkimit dhe të dhunës shtetërore
Suzana Kuqi: Mos m'i prek lulet!
Kristaq Turtulli: Dëgjo, floriri im - Kapitulli i dytë
Etien Dilo: Mendime të Ilia Dilo Sheperit
Ilir Muharremi: Ana ''tjetër'' e Alketës
Katër poezi humoristike nga Dibran Demaku
Dhurata Hamzai: Bilosnic, tigri dhe poeti i diellit që vjen nga Zara e Kroacisë
Gjon Keka: Krimbat e perandorisë
Sejdi Berisha: Mëkati i rrëfimit dhe simbolika e pikëpyetjes...!
Cikël poetik nga Tahir Bezhani
Jorgo S. Telo: Perdet e errëta
Engjëll Koliqi - Poezi të 1-5 tetorit 2009 - Poesie del 1-5 ottobre 2009
Milazim Kadriu: Zahiri diti të shkrepë pushkën në kohën dhe në vëndin e duhur
Vangjush Saro: “Mos harro se je njeri”, mesazhe dhe vlera
Halit Bogaj: Bill Clinton në Kosovë
Dhurata Hamzai: Francis Chenot, një poet belg në kërkim të poezisë arbëreshe
Agim Gashi: Bill Clinton po na vjen
Cikël poetik nga Milazim Kadriu
Blerim Rrecaj: Këtu ku ndodhemi…
Ndue Ukaj: Lirika “Nji lule vjeshtet” e At Gjergj Fishtës
Gallery
Pëllumb Gorica: Magjia e bukurive të nëntokës sulovare
Fotaq Andrea: Një vështrim, një lot, një trishtim – o Zot sa pikëllim!
Pëllumb Gorica: Grimca kënaqësie në Liqenin e Komanit
Shkolla Shqipe “Alba Life” festoi 7 Marsin në Bronx
Kozeta Zylo: Manhattani ndizet flakë për Çamërinë Martire nga Rrënjët Shqiptare dhe Diaspora
