Kulturë
Poezi rumune - Dumitru Ichim
E marte, 18.12.2012, 07:12 PM
DUMITRU ICHIM
(
Poeme traduse în albanez?
GLOBALIZIM
(Globalizare)
Përmbi varr kanë ngritur një kishë
përmbi kishë kanë ngritur një sinagogë
përmbisinagogë kanë ngritur një xhami
përmbi xhami kanë ndërtuar një spital
përmbi spital kanë ndrequr një mur
përmbi murë kanë ndërtuar një rrugë.
Pastaj kështjella i bëri murit kartiere:
kartierin e krishterë, atë hebraik dhe atë mysliman
kartierin e gjuhëve klasike atë latin dhe atë grek
kartierin e kombeve, atë armen, rumun, rus etj.
Epidemia e mureve vazhdon
dhe krejt popullatën e globit e kaploi panika
duke u shpërndarë lajmi
se faktikisht varri ishte i zbrazët
FIAT LUKS
Si mund të ketë qenë drita
përpara diellit
përpara hënës
përpara zjarrit të lindur?
Prej nga shkëndija
prej valësh duke mos qenë
që mund të jetë e mundur?
Pa flatra
si rrotullohej flatrimi i zalisur?
Me kend të ketë qenë
prej një qenjeje vallë
përmallimi i parë?
“Së pari ishte nata
Mbyll sytë! Të
përsërisim sërish”
më premtove
atëherë.
Dhe nga njëri
tjetri thithëm me rradhë
dritë nga drita.
Nuk ishte diell
dhe as hënë asokohe
as zjarr i lindur më parë.
Ma merr mendja se drita u lind
nga puthja jonë e parë.
RRUGËS PËR NË EGJYPT
(În drum spre Eghipet)
Si kotej rrugës për në Egjypt
thuajse i goditur nga qielli
Plaku Jozef nxjerrte një klithje:
“Marie, kurora...
Kurora e magjive, e Perandorit
që ia pat prurë në kutinë e gomarit
e skulptuar si sipet
nga nxitimi i madh e harrova!”
Maria nuk përgjigjej.
Kundronte largësinë e largët...
Si një lot i kulluar –
rrjedhte nga sytë e saj të qartë
dhembja e mendimit të pashprehur.
E shtrëngonte në krahë Krishtin
dhe e puthte në ballë
pikërisht në vendin ku do ta mbajë
kurorën e Tij prej gjembash.
(Traducere de Baki Ymeri)
Poeme în limba englez?
GLOBALIZATION
On top of the sepulchre they built a church,
on top of the church they built a synagogue,
on top of the synagogue they built a mosque,
on top of the mosque they built a hospital,
on top of the hospital they built a wall,
on top of the wall they built a highway.
Then, the city made districts within its walls:
the Christian, the Jewish and the Muslim districts,
the classic languages district – the Latin district
and the Greek district,
the nations’ district – the Armenian, Romanian,
Russian districts.
And the epidemic of walls goes on and on
and the whole population of this world was seized
with panic
when hearing
that, actually speaking, the sepulchre was empty.
ON THE WAY TO EGYPT
While falling in a doze going to Egypt down,
As if from sky he were struck,
Old Joseph a scream set up:
’’Mary, the crown!
The Magi’s Emperor’s crown,
which they had brought into that box
that they had sculptured like a chest
and which up there I forgot in a great haste.’’
Mary no answer gave.
While looking to the furthermost…
And like a hesitation, her dropped out tears
were falling down from her bright eyes,
the pain of her unuttered thought.
She closely pressed young Jesus in her arms
giving a kiss to Him high on His forehead,
right there where one day He’ll bear
His crown all made of thorns.
(English version by Mugura? Maria Petrescu)
Dumitru Ichim în limba francez?
GLOBALISATION
Au-dessus du sépulcre ils élevèrent une église,
au-dessus de l’église ils élevèrent une synagogue,
au-dessus de la synagogue ils élevèrent une
mosquée,
au-dessus de la mosquée ils élevèrent un hôpital,
au-dessus de l’hôpital ils élevèrent un mur,
au-dessus du mur ils élevèrent une chaussée.
Ensuite, la cité fit élever des quartiers entourés
par ce mur :
le quartier chrétien, juif et musulman,
le quartier de langues classiques – le quartier
latin et le quartier grec,
le quartier des nations – le quartier arménien,
roumain, russe.
L’épidémie des murs continue
Et toute la population de ce monde fut prise de
panique
parce que la nouvelle se propagea rapidement
à vrai dire, le sépulcre était vide.
(Traducere de Mugura? Maria Petrescu)
Poezi në gjuhën rumune
FIAT LUX
Cum s? fi fost lumin?
'nainte de soare,
'nainte de lun?,
'nainte de foc n?sc?tor?
De unde iscatul
de und?-n nefiind,
dar ?i-n putin???
F?r? de aripi
cum se rotea ame?itorul zbor?
Cu cine s? fi fost de o fiin??
primordialul dor?
''Întâi fusese noaptea.
Închide ochii! S? repet?m ?i noi'',
mi-ai poruncit atunci.
?i unul din altul
pe rând ne-am sorbit
lumina din lumin?.
Nu era soare,
nici lun?,
nici foc n?sc?tor de-nceput.
Cred c? lumina s? fi-nflorit
din primul nostru s?rut.
PRIMUL CR?CIUN
A?a cum Biblia cuvânt?,
în vremea-aceea'n ?ara Sfânt?,
spre Betleem Sfânta Marie
mergea cu Iosif s? se'nscrie.
Tot drumu-i tors ?i s-a'noptat,
dar loc s? doarm? n-au aflat
?i într-o pe?ter? s-au dus
?i-acolo s-a n?scut Iisus.
Din ceruri îngeri cu-aripi albe,
parc? ningeau
florile dalbe,
cântând atât de lin ?i sfânt?
M?rire-n cer ?i pe p?mânt!
P?stori cu fluiere în mân?
cu-n miel venir? de la stân?
?i magi ?i to?i cântau voios -
primul Cr?ciun pentru Hristos!
PREFA?A RUGULUI APRINS
Împletitor de corturi,
pân' la amiaza slovei
mi-am petrecut-o-n Tars.
In vatra mea ce fel de fl?c?ri cau?i
?i ciond?ne?ti moroc?nos
c? jum?tate-am ars?
Om bucluca? la în?eles,
prive?te-mi cortul
(nu-i sufla în sperl?).
Vezi, cum din mine-l ?es,
domol, precum o scoic?
îngângur? din r?s?ritul lunii
sidef de somn în perl??
Nu ?tii c? firul tors
înaltului
nu trebuie oprit în nod de tin??
Nu ?tii c? arderea deplin?
e-n sc?p?rat de fulger
ce i-o las
doar diamantului de rug aprins
cu spinii de lumin??
DORMI IISUSE, M?CAR DE CR?CIUN
Clopote albe, clopote ning,
pentru Fecioar? de veac se ating.
Ingerii urma'n om?t nu'ndr?znesc.
Ninge colindul - pretutindenesc.
Clopote dalbe bing-bingul de nea
de-azi noapte la magi le-a nins peste stea.
Taina'nflore?te
- colindul pe fa?? -
când ve?nicia de timp se ghioa?? .
Florile dalbe lin peste lin se adun?
Dormi Iisuse, m?car de Cr?ciun!
COLINDUL INGERILOR
- Somnul cearc? vrând s?-L prind?,
cum îl legeni somnului,
Sfânt? Maic?-a Domnului
ne prime?ti pentru colind??
Dup? noi ?i-al?i îngeri vin,
parc? ning, tot ceru-i plin,
c-au umplut ?i c?r?ruia
ca s?-I cânte aleluia.
- Dulce-i somnul de copil,
dar intra?i - tiptil, tiptil,
s?-I cânt?m pân? la u??
colindul de leg?nu???
- Nani, nani, Prunc din cer
dormi sub ram de lerui ler,
nani c? Te-ai întrupat
pentru noi Fiu de-mp?rat,
dormi lumin? f?r? sear?,
n?scut ast?zi din Fecioar?,
linu-i lin din und? lin?,
dormi Lumin? din Lumin?,
somnul lin, tot mai aproape,
ca s?rut ?optit pe pleoape.
***
Pe trifoi a ler cosit -
somn mu?at din cer sorbit!
M?rul lâng? El viseaz?
dalbu-n psalm cum se'ncrusteaz?
?i sfios s?
nu-L trezeasc?
s-a ascuns s? înfloreasc?.
Steaua î?i apleac? spicul,
ca s? vad? Pruncul, micul...
Doar colindul mai adie?
... somn u?or... m?rire ?ie...
GLOBALIZARE
Deasupra mormântului au zidit
o biseric?,
deasupra bisericii au zidit o
sinagog?,
deasupra sinagogii au zidit o moschee,
deasupra moscheii au construit un spital,
deasupra spitalului au construit un zid,
deasupra zidului au construit o ?osea.
Apoi, cetatea a f?cut zidului
cartiere:
cartierul cre?tin, evreiesc ?i musulman,
cartierul de limbi clasice – cartierul latin ?i
cartierul grecesc,
cartierul de na?ii – cartierul armean, românesc,
rusesc etc.
Epidemia de ziduri continu?
?i toat? popula?ia globului a intrat în panic?
r?spândindu-se vestea
c?, de fapt, mormântul era gol
ÎN DRUM SPRE EGHIPET
Cum mo??ia în drumul spre Eghipet,
parc? lovit din cer,
B?trânul Iosif scoase-un ?ipet?
''Marie, coroana...
Coroana de la magi, de Împ?rat,
ce I-o aduse-n cutia de gomer,
sculptat? ca sipet,
în graba mare am uitat!''
Maria nu r?spunse.
Privea departelui departe...
A ?ov?ire, lacrima prelins? -
curgea din ochii ei senini
durerea gândului nespus.
Îl strânse-n bra?e pe-Iisus
?i-L s?rut? pe frunte,
exact pe locul unde va purta
coroana Lui de spini.
BIBLIOGRAFIE
N?scut pe 14 august
1944, în comuna D?rm?ne?ti, jude?ul Bac?u. Poet, eseist ?i
prozator. Fiul lui Dumitru Ichim, cânt?re? bisericesc ?i al Elenei (n. C?mar?).
So?ul poetei Florica
Ba?u. Dup? cele opt clase elementare, urmeaz? cursurile Seminarului Teologic
de la M?n?stirea Neam? (1959-1964). Liceul teoretic, f?r? frecven??, la
Moine?ti. Licen?iat al Institutului Teologic de grad universitar din Bucure?ti
(1969). Teza de licen?? e sus?inut? cu profesorul Petru Rezu?. Între 1968 ?i
1970 urmeaz? cursuri pentru doctorat, sec?ia Teologie sistematic?, la catedra
Teologie dogmatic?, sub îndrumarea profesorului Dumitru St?niloaie. Studiaz? la
Seabury-Western Theological Seminary, Garett Methodist Seminary, ambele din
Evanston, Illinois (Statele Unite) ?i la McCormik Presbyterian Seminary, Chicago,
Illinois (1970-1972). Continu? studiile ca bursier al Consiliului Mondial al
Bisericilor la Princeton Presbyterian Seminary, Princeton, New Jersey (1972-1973).
Îndrum?torul tezei de
doctorat, sus?inut? în 1973, e teologul american James McCord. Titlul tezei: The
Orthodox Liturgy and the World. În 1974 este hirotonit preot al parohiei
„Sfin?ii Apostoli Petru ?i Pavel” din Kitchener, Ontario (Canada). Împreun?
cu Florica Ba?u, conduce emisiunea bilunar? de cultur? ?i spiritualitate
româneasc? („Romanian Kaleidoscope”), transmis? pe canalul TV4 din Kitchener
(1975-1985). În
1978 se transfer? la parohia „Sfântul Ioan Botez?torul” din acela?i ora?.
Desf??oar? o sus?inut? ?i rodnic? activitate în rândurile comunit??ii române?ti
din Kitchener, contribuind esen?ial la înfiin?area Centrului Cultural Românesc
?i la zidirea unei noi biserici ortodoxe române (sfin?it? la 14 august 1994).
Din 1979, face parte din Colegiul redac?ional al Cuvântului românesc
(Hamilton, Ontario, Canada), unde public? eseuri de teologie ?i filosofie,
poezii ?i cronici literare. A colaborat la Amfiteatru, Gazeta
literar?, Luceaf?rul, Studii teologice, Telegraful român,
Vatra (Germania), Revista Scriitorilor Români (Germania), Comuniunea
româneasc? (Statele Unite), Drum (Statele Unite), Solia (Statele
Unite), Luceaf?rul (Canada) etc. Editeaz? revista literar? Orpheus
(din 1988), buletinul parohial R?d?cini ?i colec?ia Vestitorul român
canadian (Romanian Canadian Herald). Debuteaz? editorial cu volumul
de poezii De unde începe omul (1970), urmat de Sub umbra Sfinxului
(1975; în colaborare cu Petru Rezu?), Constantin Brâncoveanu (1981), Melcul
(1981), Vinerea Mare (1981), Agape (1982; în colaborare cu
Nicolae Novac ?i Florica Ba?u), Biseric? ?i religie la români (1985; în
colaborare cu Horia Stamatu), Apari?iile Maicii Domnului la Medjugorje
(1989). Autor a trei volume de poeme haiku (Valea nisipului de aur,
1977; Urmele, 1977; Fântâna luminii, 1993) ?i a doua volume de
poeme tanka (Dar în silaba Luminii plângeam orfan ?i greier, 1987; Pas?rea
cu ?apte aripi, 1993).
Volumul de debut De unde
începe omul (1970) anun?a un poet bântuit de nelini?ti existen?iale ?i de
blagienele suspinuri l?untrice, puse toate sub semnul luminii. Fiin?a divizat?
între p?mânt ?i cer (între lut ?i vis, ar fi spus Arghezi) dobânde?te identitatea
în transcendent prin participare ?i voca?ia divinului. Îndoiala cartezian? e
doar punct de plecare ?i prilej de a gândi o suprarealitate spiritual?,
ilustrat? metaforic prin dumbrava purit??ii paradisiace. C?utarea, t?gada,
întreb?rile privesc reg?sirea de sine în ve?nica esen?? a omului ca templu
(Sfânt Duh). Un trup fizic locuit de altul („?i sunt doi care se lupt?; / Eu cu
eu, mine cu mine”) ?i ambele revelate în trupul Cuvântului (mirele sau crinul
cosmic). T?ria pe care o jefuie?te poetul e un dincolo al firii aureolate, nu
al nop?ii împrejmuitoare. Iar vederea, contemplarea ?inutului ascuns („ochiul
de aproape”), ontologic reprezint? bucuria comuniunii umane cu divinul „înainte
de a fi”. Exilul n-a alterat cu nimic aceast? viziune de aspira?ii teandrice.
Dimpotriv?, tot ce a scris Dumitru Ichim dup? 1975 st? sub semnul nostalgiei
sacrului. Atât în cele trei volume de poeme haiku (Valea nisipului de aur,
1977; Urmele, 1977; Fântâna luminii, 1993), cât ?i în poemele
tanka (Dar în silaba Luminii plângeam orfan ?i greier, 1987; Pas?rea
cu ?apte aripi, 1993) expresia, transfigurând acelea?i gesturi argheziene
ale ridic?rii „spre bol?i”, nu mai reprezint? decât suportul verbal al unor
ilumin?ri interioare („Pe cruce Iisus / Grâul în p?mânt. Noi to?i / Oaspe?i ai
crucii” sau: „Abis dedesupt / Altul deasupra la fel / Ce rece-i frica // ?i
cum m? soarbe în ea / Ame?itoarea punte”). Volumele urm?toare: epistolarul Sub
umbra Sfinxului (1975), poemul istoric Constantin Brâncoveanu
(1981), scenele în versuri din Melcul (1981), prozele din Agape
(1982) ori eseul din Biseric? ?i religie la români (1985) sunt medita?ii pe
tema lui „a fi” în eternitate ?i „a sta”, concomitent, în lumea real? (divin?)
a binelui ?i a frumosului. Bucuria tr?irii în zari?tea Logosului este
întotdeauna exprimat? prin cuvinte cu valoare apoftegmatic?.
OPERA: De unde începe omul,
versuri, Bucure?ti, 1970; Sub umbra Sfinxului, Kitchener, Ontario,
Canada, 1975 (în colaborare cu Petru Rezu?); Valea nisipului de aur,
poeme haiku, Kitchener, Ontario, Canada, 1977; Urmele, poeme haiku,
Kitchener, Ontario, Canada, 1977; Constantin Brâncoveanu, poem istoric,
Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1981; Melcul,
?ase scene în versuri, Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian
Herald, 1981; Agape, versuri ?i proz?, Kitchener, Ontario, Canada, Romanian
Canadian Herald, 1982 (în colaborare cu Nicolae Novac ?i Florica Ba?u;
sec?iunea semnat? de Dumitru Ichim se intituleaz?: Planeta Ichthys); Biseric?
?i religie la români, Hamilton, Ontario, Canada, Cuvântul românesc,
1985 (în colaborare cu Horia Samatu); Dar în silaba Luminii plângeam orfan
?i greier, poeme tanka, München, Revista Scriitorilor Români, 1987;
Apari?iile Maicii Domnului la Medjugorje, Kitchener, Ontario, Canada, R?d?cini,
1989; Fântâna luminii. 100 plus poeme haiku, Bucure?ti, Editura Apollo,
1993; Pas?rea cu ?apte aripi, poeme tanka, Bucure?ti, Editura Apollo,
1993. Poem
imaginar dramatic în cinci tablouri, Cluj-Napoca, 2003. Floarea
fantanilor pierdute, versuri, Vancouver, Canada 2003
REFERIN?E CRITICE, V. Rebegea, în Amfiteatru, nr. 1, 1971; George Muntean, în Revista de istorie ?i teorie literar?, nr. 2, 1978; Dictionary of International Biography, Cambridge, Anglia, 1986; Men of Achivement, Cambridge, Anglia, 1986 (1988); Personalities of America, 1986; George B?jenaru, în Universul (Hollywood, Statele Unite), nr. 259, 1996; idem, Între sublim ?i tragic. Eseuri literare, însemn?ri, convorbiri, 1998 (reprodus din Cuvântul românesc, Hamilton, Canada, nr. 243, 1996; versiunea englez? a ap?rut în ARA-Journal nr. 21-22, 1996-1997). Aurel Sasu, Dic?ionarul Scriitorilor Români din Statele Unite si Canada.