E premte, 26.04.2024, 05:13 AM (GMT+1)

Kulturë

Cezarina Adamescu: Poezi kushtuar bardit të Basarabisë, poetit Grigore Vieru

E marte, 14.04.2009, 06:29 PM


Poezi rumune kushtuar bardit të Basarabisë, poetit Grigore Vieru
 
Cezarina Adamescu
 
BOCETUL NEAMULUI
(Buçitja e Kombit)

 
Neamul meu de peste Prut
Blând ca un surâs durut,
Neamul meu de peste ape
Mi l-am tras de ochi – aproape.
Neamul  meu de peste cer
Îmi întinde l?icer,
Îmi întinde punte lin?
Pe spinare de Lumin?;
Pe spin?ri de curcubeu
Oropsitul, neamul meu.
Neamul – ca desprins din rama,
Neamul consâgean cu mama.
 
Limba-mam? ce ne doare
Aur? nemuritoare,
Blând? l-a înf??urat
Pe acest firav b?rbat;
Aur? de nemurire,
Pe al Poeziei Mire.
Mierea ei trecut?-n vers
E pecetea de ne?ters,
E-un sigil de foc, ia sama,
Limba dorului de mama.
 
Grigore Vieru
Grigore Vieru
Neamul cel n?p?stuit,
Neamul îndumnezeit,
Neamul cel anahoret
Neam r?mas f?r? Poet.
Neam cu limba presurat?,
Neam de sârm? înghimpat?.
Neam lovit de aprigi soarte
Neamul meu – r?nit de moarte.
În  b?t?i de vânturi rele
Neamul neamurilor mele.
?sta-i neamul cel mereu
Cruce grea de Dumnezeu.
         
Eu cu leg?mânt m? leg,
Neamului cel neîntreg,
Neamului cel v?duvit
Neam ce ast?zi e lovit,
Neamului în jale, bietul,
Fiindc? i-a plecat Poetul.
 
Neamul meu basarabean
În ve?minte de mirean,
În purtare – sacerdot
Coborât din Sabaot.
Dezunit ?i împ?r?it,
Neamul mamei cel iubit,
Neamul înecat de plâns
Floare de opai? stâns.
 
Plâng izvoarele în clocot
Plâng ?i limbile de clopot,
Plânge iarba în otav?
Sub?ireau? ?i firav?,
Plâng ?i floarea ?i ninsoarea
De pe iarb? plânge boarea,
Plânge – azurie – zarea,
Plâng ?i muntele ?i marea,
Plânge codrul în desime
Plânge ?i nu-l ?tie nime’.
Plânge frunza g?lbenea,
Plânge iarba mititea,
Plânge-n carte Albinu?a
Fiindc? tat?l ei, fugu?a,
A plecat  t?cut pe-o stea
Stea de rou? ?i de nea.
 
Plânge?i, surioarelor,
Apelor, izvoarelor,
Mun?ilor, câmpiilor,
Plângi, tu, floarea viilor.
Plânge lamura de grâu,
N-are cine-o ?ine-n frâu.
Hohotesc p?durile,
Casc? toate gurile,
Scorburile, ?urile;
Plânge vântul morilor,
?ip?tul cocorilor.
 
Plâng Lipcanii, Pererita,
?i Soroca-?i cerne sita,
Basarabia – cernita,
România – înrudita.
Sita lor, cu lacrimi grele
Plânge-n versurile-acele,
Plânge-n versurile-aceste
C? Poetul nu mai este,
Plâng cu to?i din tat?-n fiu,
Pentru chipul s?u cel Viu,
Pentru chipul s?u cel drag,
Plâng meleag peste meleag,
Plânge ast?zi tot cuprinsul,
Plânge Versul, neînvinsul.
Toate-acestea se unesc cu
Plânsetul lui Eminescu.
Plânsul fratelui mai mare,
Preacinstit cu-nfiorare.
Cerurile s-au deschis
S? primeasc? înc-un Vis,
Stea c?zând, ce s-a-n?l?at
Într-un  crug înmiresmat.
 
M? jelesc ?i nu în van,
Neamului, al meu liman.
Eu m? tângui, m? jelesc
Pentru neamul românesc.
Mi-am g?sit în el alean,
Neamul meu basarabean.
Eu pe cruce-oi jurui
C? în veci l-oi pomeni.
 
Plânge satul Pererita,
Plânge iarba, vestejita,
Plânge iarba, înghe?ata,
C? Grigore-n cer plecat-a.
Plânge piatra, plânge râul
?i de jale plânge grâul.
La Lipcani e doliu greu,
Plânge-ntregul neam al meu,
Sufletul din cer al mumei,
Plânge ca ?i pumnul humei.
Îngerii jelesc în cor
C-a plecat Poetul lor.
Plâng ?i pruncii ne-n??rca?i,
Plâng b?trâni-nfrigura?i.
 
Plânge casa-ngenuncheat?
Dup? pruncul de-alt?dat?,
Plânge crucea, plânge ceara,
?i-i îndoliat? ?ara.
Plânge azima-n potire
Poezia f?r? Mire.
Trup de praf r?t?citor,
Sufletul nemuritor,
Moartea o a preschimbat
În cunun? de-mp?rat,
În cunun? de safire,
Pentru-al Poeziei Mire.
 
Fruntea-mpodobind cu laur,
În?eleptului – Drept Faur,
Ce-a pl?tit cu pre? de sânge
Tot ce-n ?ar? ast?zi plânge.
 
De pe fruntea tutelar?
?i din gura lui amar?,
Ba din ochiul blând ?i trist
?i din trupul s?u de crist
Strofe izvor?sc în stele
Ca ?i lacrimile grele.
Stropi din roua plânsului
Cad pe fa?a dânsului,
Floricica dorului
?i-a nemuritorului,
C?ci Poetul n-a pierit,
Dimpotriv?-a nemurit.
 
Nu mai plânge maic?-a?a,
Fiindc? el va învia.
Limba mamei care-l doare
Aur?-i nemuritoare.
Stea c?zând în ceruri sus,
Lâng? fa?a lui Isus,
Gemnat? c-un Luceaf?r,
Stea pe cerul înc? teaf?r,
Steaua maicii dumisale
Stea ce s-a n?scut din jale.
 
(18 ianuarie 2009, Gala?i, România)


(Vota: 2 . Mesatare: 5/5)

Komentoni
Komenti:


Gallery

Pëllumb Gorica: Magjia e bukurive të nëntokës sulovare
Fotaq Andrea: Një vështrim, një lot, një trishtim – o Zot sa pikëllim!
Pëllumb Gorica: Grimca kënaqësie në Liqenin e Komanit
Shkolla Shqipe “Alba Life” festoi 7 Marsin në Bronx
Kozeta Zylo: Manhattani ndizet flakë për Çamërinë Martire nga Rrënjët Shqiptare dhe Diaspora