Përparim Demi: Replikë për artikullin “Kodi sekret i Shqipërisë: sy për sy dhe dhëmb për dhëmb”

Replikë për artikullin

“Kodi sekret i Shqipërisë: sy për sy dhe dhëmb për dhëmb”

Publikuar më 10 Korrik 2010 nga Catalin Alistari në evz.ro – portal lajmesh

Shqiptarët promovojnë vlerat letrare, historike dhe artistike në nivel evropian. Në konformitet me të drejtën e opinionit të lirë dhe të së drejtës për mbrojtje të vlerave shqiptare, Redaksia e revistës Shqiptari vendosi t’ia transmetojë të përditshmes Evenimentul Zilei reagimin e Dr. Përparim Demit, që përfaqëson një përgjigje flakë për flakë  në adresë të atyre që lansojnë dezinformata kundër shqiptarëve në shtypin rumun. (Baki Ymeri)

http://www.evz.ro/detalii/stiri/codul-secret-al-albaniei-ochi-pentru-ochi-dinte-pentru-dinte-900266.html

Nga Përparim Demi

I dashur Catalin! Me lejoni qe te prezantohem. Jam Dr. Përparim Demi, me profesion punonjes shkencor ne fushen e industrise metalurgjike, me origjine shqiptare dhe ne 20 vjetet e fundit – pagues i taksave dhe votues ne Rumani. Ashtu sic dua popullin tim, jam dhe dashamires  i popullit rumun, me te mirat dhe te keqiat e tij. Njoh mjaftueshem gjuhen, kulturen dhe historine e popullit rumun, sa te kuptoj qe jemi dy popuj te lidhur ngusht nga ana fisnore, te cilet kane zhvilluar ne menyre te ndryshme dialektet dhe gjuhet me rrenje te vjeter te perbashket Trako-Ilire. Kultura dhe gjuha qe ne kemi trasheguar nga te paret tane, eshte baza mbi te cilen u formuan kultura dhe gjuhet moderne evropiane, duke perfshire edhe gjuhet latine dhe greke. Une jam krenar per kete trashegimi te cilen e gjej gjithandej ne folklorin ballkanik ne te gjitha rajonet e tij, qe nga Peleponezi ne Basarabi, dhe qe nga Stambolli e deri ne Dalmaci.

Artikulli “ Kodi sekret i Shqiperise: sy per sy dhe dhemb per dhemb” i publikuar nga ju ne evz.ro ne daten 10 Korrik 2010, paraqit pjeserisht disa aspekte te Kanunit te shkruara nga princi Lek Dukagjini. Ne kete prezantim qe beni, jane nderfutur pikpamjet dhe opinioni i juaj, pergjithesime dhe gabime kronologjike, te ilustruara me disa poza jo dinjitoze, te cilat nuk e perfaqsojne Shqiperine e sotme. Verehet qarte tendencioziteti i materialit, ne te cilin keni perdorur subjektin e romanit te Kadarese (kandidat i katerfishte i Cmimit te Nobelit per Letersi), si dhe shtypin tabloid nga Shqiperia (homologet tuaj). Ne kete menyre keni shkaktuar nje vale histerie komentimesh dhe keni hedhur benzine ne zjarin e nenkultures rumune.

Ne te dyja gjuhet egziston shprehja “…s’ka pyll pa derra” ose “…s’ka pyll pa shkarpa”, por cfare ju terheqin aq shume shkarpat (derrat) nga Shqiperia, sa qe ti pergjithsoni dhe te mos shikoni pyllin per shkak te tyre ? Apo egziston ndonje shkak tjeter, me politik, me i fshehte? Nese eshte ashtu, jam i sigurt qe sherbime te tilla paguhen me pare te madhe (te mirseardhura per disa ne kete periudhe te kesaj krize qe po kalojme). Gjithashtu jam i sigurte se gjenden dhe pagues per kete, nese jo nga vendi, nga jashte. Sidomos tani qe presim rezultatin gjykimit ne Hage per independencen e Kosoves. Besoj se ja keni arritur qellimit, por nuk jeni i pari. Ne 1999, per tu informuar per cfar ndodhte ne Kosove, Ion Cristoi shkoi ne Beograd, dhe morri vesh gjithe “te verteten”per shqiptaret, ”pushtuesit e tokave te tyre”, te cilet “u vetmasakruan ne grup” qe te hidhnin fajin mbi “patriotin e madh serb”, te shkretit Milloshevic “te pafajshem”. Me falni se hyra pak ne politike, por subjekti dhe momenti i zgjedhur, menyre e prezantimit dhe komentet – sikur perputhen, nuk eshte keshtu ? Jam i sigurt qe i keni sherbyer vendit, dhe keni kontribuar per paqen ne Ballkan, per vendosjen e marrdhenieve te mira me vendet fqinje. Cdo gje ka nje çmim sot.

Nuk e di ne se eshte rasti tju tregoj dicka per Kanunet e Shqiperise, te Ballkanit, apo te vendeve te tjera te Europes. Per vjetersine dhe rolin e tyre ne periudhen respektive. Nje gje eshte e sigurt, nese ne antikitet nuk vendoseshin ca Kanune te pershtatshme per shoqerine, nuk dilnin me vone as e drejta romane dhe as legjislacioni i sotem modern. Çdo gje ka nje fillim. Merita e princit Lek (njeriu i madh i kultures per periudhen e rilindjes se hereshme evropiane), ka qene qe i ringjalli ne tere dimensionet e tyre. Kanuni perfaqson bazat e se drejtes penale, se drejtes administrative dhe asaj civile, mbi bazen te cilave u drejtua shoqeria antike, per nje periudhe disa mijra vjecare. Ne periudhat e pushtimit te Ballkanit, nga barbaret e vendeve te ndryshme te botes dhe ne periudha te ndryshme, perfshi ketu dhe  periudhen e dyndjeve te sllaveve te jugut, popujt tane u rezistuan dhe konservuan kulturen, gjuhen dhe identitetin e tyre ne saj te ketij Kanuni, i cili regullonin perfekt jeten shoqerore te atyre koherave. Ne saj te ketij njeriu te kultures, kemi sot kete dokument te rralle, i cili ishte i ndaluar dhe i zhdukur nga pushtuesit e vendit tone, duke filluar nga romaket ne rradhe te pare, te cilet dogjen dhe vodhen çdo gje qe gjeten ne Ballkan.

Patricet romake shkateruan çdo gje, ne menyre qe te mbeteshin ata autoret e cdo shpikje qe mbeti pas. Qe ketej gjejme dhe motivin e shpikjes se gjuhes latine, e cila nuk zuri asnjehere ne popull. Ndersa disa pseudogjuhetare paten “idene e madhe” te quajne gjuhen trake te folur atehere ne gadishullin e Apenineve si “latinishte vulgare”, ose “greqishte e vjeter” ne jugun e Ballkanit. Nese desheroni te dini me teper per popullin shqiptar, kulturen dhe gjuhen shqiptare etj., ju rekomandoj te lexoni veprat e Nicolae Iorga, Hashdeu, Karmen Silva (Mbreteresha Elisabeta), Elena Gjika etj., ndersa ne se doni te shikoni pamje te Shqiperise se sotme, ju lutem te hyni ne www.google.com dhe te kerkoni ne te fjalen Albania. Gjithashtu, ju rekomandoj qe ne rast se do ta prekni edhe nje here kete subjekt – te lexoni paraprakisht  vete Kanunin. E gjeni te perkthyer ne disa gjuhe nderkombetare si dhe analizat e publikuara per te  ne mjedise profesioniste te Europes. Se fundi, shtypi eshte i lire dhe mund te shkruani cdo gje dhe cdo vend si dhe per cfaredo popull, do jete biografia juaj profesionale, do jet emri i juaj ne loje.

Shqiperia dhe populli shqiptar e sheh rugen e tij dhe nuk ndron pershtypjet e tij per popullin rumun per arsye te disa autorve “gazetare” si ju, pamvarsisht se per ke punoni. Une zgjedh te shoh pyjet e gjelberta, dhe jo shkarpat e Rumanise. E marr me mend qe artikullin nuk e keni shkruar per shqiptaret, por per publikun rumun, me qellim qe ta dezinformoni, nje veprim shume ne mode ne massmedien aktuale rumune; dhe ndoshta me shpresen qe te merret nga shtypi serb, ose ne rastin me te mire dhe nga shtypi perendimor. Mos u beni merak, memzi presin serbet propaganda te ketilla. (Bukuresht,18.07.2010)

___________                   

Drept la replic? privind articolul

“Codul secret al Albaniei: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”

Publicat sâmb?t?, 10 Iulie 2010 de C?t?lin Alistari la evz.ro – portal de stiri.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/codul-secret-al-albaniei-ochi-pentru-ochi-dinte-pentru-dinte-900266.html

Albanezii promoveaz? valorile literare, istorice ?i artistice în nivel european. Conform dreptului la opinie liber? ?i dreptului de ap?rare a valorilor albaneze, redac?ia revistei Albanezul a hot?r?t s? transmite EVZ spre publicare articolul domnului Dr. Perparim Demi, care reprezint? un r?spuns pertinent în adresa celor care l?nseaz? dezinforma?ii împotriva albanezilor în presa român?. (B. Ymeri)

“Domnule C?t?lin! Sunt cercet?tor de meserie, în domeniul industriei metalurgice, originar din Albania, iar în ultimii 20 de ani, pl?titor de taxe ?i votant în România. A?a cum îmi iubesc poporul meu, sunt ?i un iubitor al poporului român, cu bunele ?i relele lui. Cunosc suficient limba, cultura ?i istoria poporului român ca s? îmi dau seama c? suntem popoare str?ns înrudite, care au dezvoltat îm mod diferit dialecte ?i limbi cu r?d?cini str?vechi commune, Traco-Ilire.  Cultura ?i limba pe care noi am mo?tenit-o de la str?bunii no?trii, st? la baza  form?rii culturii ?i limbilor moderne europeane, inclusiv a limbilor latine ?i greac?. Sunt mândru pentru aceast? mo?tenire pe care o reg?sesc pretuntindi în folclorul balcanic, în toate regiunile lui, de la Peloponez si pâna în Basarabia, de la Istambul ?i pân? în Dalma?ia. Articolul Dvs. “Codul secret al Albaniei:ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”, expune doar par?ial anumite aspecte ale canoanelor scrise de principele Lek Dukagjini. În aceast? prezentare pe care o face?i, sunt introduse p?rerile ?i opinii personale, generaliz?ri ?i  erori cronologice, ilustrate cu ni?te poze nedemne,  care nu reprezint?  imagina Albaniei de azi.  Se observ? clar tende?iozitatea materialului, în care a?i folosit  subiectul romanului lui Kadare (candidat al Premiului Nobel pentru literatur?), ?i de presa tabloid? din Albania (omologii Dvs).

În acest mod a?i declan?at o valan?? de isterie de comentarii ?i a?i pus paie la focul subcultural din România. Se spune în ambele limbi c? “p?dure f?r? usc?turi nu exist?”, dar oare, ce V? atrage atât de mult la usc?turile din Albania, ca s? generaliza?i ?i s? nu vede?i din cauza lor p?durea? Îmi aduc aminte cât de frustrant a fost pentru tot poporul român campania anti-româneasc? din massmedia italian? de acum doi ani. Oare vre?i s? V? r?zbuna?i pe italieni înjurând pe albanezii? Sau exist? ?i alt scop, mai politic, mai ascuns? Dac? este cazul din urm?, sunt sigur c? servicii de genul asta se platesc cu bani grei (bine veni?i pentru unii în perioada de criza pe care o tranvers?m). Deasemena sunt sigur c? pl?titori se g?sesc, dac? nu în ?ar?, în afar?. Mai ales acum c? a?tept?m rezultatele judec?tii de la Haga despre independen?a Kosovei. Cred c? v-a?i atins scopul, dar nu sunte?i primul. În 1999, ca s? se informeze despre ce se întâmpl? în Kosovo, s-a dus ?i Ion Cristoiu la Beograd, ?i a aflat tot “adev?rul” despre albanezi, uzurpatori ai pamanturilor lor, care se “automasacrau în grup” ca s? dea vina asupra “marelui patriot sârb”, bietul Milo?evici “nevinovat”.

Scuza?i-m? c? am intrat pu?in în politica, dar subiectul ?i momentul ales, modul de prezentare ?i comentariile, se cam  potrivesc. Nu este asa? Sunt sigur c? a?i servit ??rii, ?i a?i contribuit pentru pacea din Balcani, pentru st?bilirea bunelor relatii cu tarile vecine. Orice are un pre? astazi. Nu ?tiu dac? este cazul s? v? povestesc ceva despre conoanele din Albania, din Balcani sau din alte ??ri europene. Despre vechimea ?i rolul lor în perioada respectiv?. Un lucru este sigur: dac? în antichitate nu se impuneau ni?te canoane potrivite în societate, nu ap?reau ulterior nici dreptul roman ?i nici legisla?ia modern? de azi. Orice are un început. Meritul prin?ului Lek (mare om de cultur? în perioada rena?terii europene), a fost c? le-a l?sat vii în toate dimensiunile lor.

Canoanele reprezint? bazele dreptului penal, dreptului administrativ ?i dreptului civil pe baza c?rora era condus? societatea antic?, pentru o perioad? de mii de ani. În periodele de ocupa?ie a Balcanilor de c?tre barbarii din diferite perioade ?i col?uri ale lumii, inclusiv în perioda invaziei slavilor de sud, popoarele noastre au rezistat ?i au conservat cultura, limba ?i identitatea lor datorita acestor canoane care reglementau perfect via?a social? timpurie. Datorit? acestui om de cultur?, avem ast?zi acest ducument rar, care a fost interzis ?i distrus de ocupatorii ??rii noastre, de romani în primul rând, care au ars si furat tot ce au g?sit în Balcani.

Patricienii romani au distrus tot, ca s? fie ei cei care au descoperit tot ce a r?mas în urm?. De aici g?sim ?i motivul invent?rii limbi latine, care nici-o dat? nu a “prins” cu adev?rat la popor. Iar ni?te pseudolingvi?ti au avut “marea idee” s? numeasc? limba trac? vorbit? atunci, în penisula Apenin? ca “latina vulgar?”, sau  “greaca veche” în sudul Balcanului.

Dac? dori?i s? ?ti?i mai multe despre poporul albanez, cultura albanez?, limba albanez? etc., V? recomand s? citi?i operele lu Nicolae Iorga, Ha?deu, Carmen Sylva (Regina Elisabeta), Elena Ghica, Maksutovici etc. iar dac? vre?i s? vede?i imagini de azi din Albania, V? rog s? intra?i pe google.com ?i scrieti în bara de c?utare cuvântul Albania. Deasemenea, V? recomand ca în cazul în care ve?i mai atinge acest subiect – s? citi?i Canoanele înainte de asta. Le g?si?i în limbile de circula?ie international?, ?i analizele publicate despre ele în medii profesionale din Europa.

         În sfarsit, presa este libera si puteti sa scrieti orice despre orice tara si oricare popor, va fi biografia dvs profesionala, va fi numele dvs in joc. Albania si poporul albanez i?i vede de treaba lui ?i nu î?i schimb? p?rerile lui despre poporul român din cauza unor “ziari?ti” ca Dvs., indiferent pentru cine lucra?i. De fapt, autorul încalc? chiar tradi?i?ile istorice de prietenie ?i bun? vecin?tate între poporul român ?i albanez. Eu aleg s? v?d p?durea, nu usc?turile din România. Presupun c? a?i scris acest articol nu pentru albanezi, ci pentru publicul român cu scopul dezinform?rii acestuia, ac?iune foarte la moda în massmedia actual? din România, ?i poate cu speran?a s?fie preluat de presa sârbeasc? sau în cel mai bun caz de cea occidental?. O s? aib? grij? sârbi despre asta. (Dr. Perparim Demi)